Cărăușii, lemnul de foc, Putna, Vicovul și satele din jos

O știre preluată dintr-un comunicat de presă al IPJ Suceava, aproape literă cu literă, care nu conține informații despre accidente rutiere sângeroase, sinucideri spectaculoase, atacuri de cord ale vedetelor, a suscitat o serie de comentarii din partea cititorilor publicației online ”Suceava smartpress”. Cele mai multe dintre acestea, pertinente.
În mod concret, este vorba despre o captură de 4,3 metri cubi de lemn de foc, fără acte, acesta fiind transportat cu o autoutilitară condusă de un șofer din Putna, care a fost oprit în satul Bivolărie, orașul Vicovu de Sus. Lemnul a fost confiscat, transportat la OS Marginea unde a fost depozitat, șoferul s-a ales cu plata unei amenzi de 5000 de lei, de câteva ori mai mult decât contravaloarea lemnului, fiind la un pas de a i se confisca și mașina.

Nimic nu este nou sub soare, spunea un profet biblic, citat deseori. De când mă știu pe fața acestui pământ, venit de la țară, am înțeles că din fiecare sfârșit de vară și până toamna târziu, cea mai importantă preocupare a sucevenilor din toate satele, comunele și orașele județului era și este să facă rost de combustibil pentru iarnă. Lemn, cărbune, butelii cu gaz metan, etc. După aproape o jumătate de veac, nu s-a schimbat nimic. Micii cărăuși sunt prinși și dați de exemplu negativ, drumurile largi ale lemnului din ce curge la vale din pădurile județului Suceava sunt aproape deloc verificate.

Lemnul de foc a devenit mai scump în satele din județul Suceava decât cheresteaua ce se vinde la export. Cine oprește minuscula contrabandă și prin ce alte mijloace decât cele punitive în țara în care ”pădurea dă peste casă”?. Bună întrebare, stimați prieteni de pe acest forum, mai ales că, precum veți vedea, acest fenomen n-a început anul acesta. Soluția este simplă și la îndemână – lemnul de foc să fie în cantitate îndestulătoare și la un preț accesibil tuturor celor care au nevoie de el, entitățile de control silvic conduse de persoane cu bună pregătire să trimită la șefii lor din birourile de la București și sugestii de rezolvare a unor probleme, nu doar procese verbale de sancționare, cineva de la Ministerul de resort să tragă o pereche de ciubote pe picioare și să ia la talpă, fără inspectori asistenți, măcar un sat din România rurală, punând întrebarea simplă: ”Cum vă descurcați cu lemnele pe la iarnă?”
Transcriu în cele ce urmează un răspuns oferit unui prieten de pe rețeaua de socializare, căruia îi mulțumesc pentru încredere:
Știrea ca atare, este așa cum am prezentat-o, la rubrica ”evenimente”, a publicației online Suceava smartpress. Punctul dumneavoastră de vedere este pertinent. Eu fiind de loc din Vicov, vă închipuiți că am știință despre cât de greu este a se face rost de lemn de foc în pragul iernii, mai ales de către cei care nu au posibilități și trebuie să își asigure un minim depozit de lemn de foc pentru iarnă, altcumva trebuind să pună în sobă scaunele, gardul, poarta, etc.

Doar o politică rezonabilă din partea celor pe care îi alegem, poate să rezolve o problemă simplă: Lemne de foc ieftine pentru românii de rând, scumpe pentru exportatorii de masă lemnoasă. Punct. Am cărat lemne cu căruciorul ani întregi, când eram copil, pe Remezău, în Vicovu de Jos, fiindcă nu era posibilitatea să fie plătiți preferații pădurarilor de atunci care aduceau ”lodve” la poartă, ca altora mai bine situați financiar. Vorbesc despre ce se petrecea acum 40 de ani.
Tot pe atunci, în faitoanele cărăușilor din Vicov se pitea sub un strat gros de fân, către un metru ster de ”metri” – lemn de fag, din copac scos din rădăcină pe ascuns(căzănuit), cu o noapte înainte, cu care se pornea la drum imediat după miezul nopții de vineri spre sâmbătă, pentru ca înainte de răsărit să se ajungă la Dornești, Satu Mare, Milișăuți, ”satele din jos”, de unde în schimbul lodvelor se obținea un coș de faiton de știuleți de porumb iar deasupra se stivuia un munte de snopi de coceni. Acestea erau, până la ora zece a dimineții de sâmbătă, ajunși la tîrg la Vicovu de Sus. Se vindeau repede oamenilor care țineau vite la Vicov, Putna sau Straja și de acolo veneau banii peșin. Cu care se relua circuitul, în săptămâna următoare, dacă nu îi dibuiau milițienii și îi trimeteau la ales fasole, la Botoșani.

Poftim trecut-care poate fi confirmat de oricine, poftim prezent -confirmat, poftim viitor – incert.

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *