”Bucovina este capitala culturală tradițională a României. Tradiția este coloana vertebrală a neamului românesc!”, a transmis Gheorghe Flutur la Festivalul Internațional al Obiceiurilor de Iarnă de la Suceava

Astăzi, sub egida Festivalului Internațional al Obiceiurilor de Iarnă, desfășurat în cadrul proiectului realizat de Centrul Cultural Bucovina, parte a programului ”Crăciun în Bucovina” al Consiliului Județean Suceava, în centrul municipiului reședință de județ a avut loc parada celor mai cunoscute trupe de urători, malănci, jocuri tradiționale de anul nou: ale ursului, caprei, cerbului, bunghierilor etc, din județul Suceava.

Parada obiceiurilor populare a pornit înainte de ora 11.00 din partea de sus a Sucevei, de la intrarea în oraș dinspre Fălticeni. Înainte de a ajunge, la ora 12.00, cum a fost stabilit în program, în fața Palatului Administrativ, parada impresionantă a trecut prin fața Primăriei, continuându-și drumul, în admirația spectatorilor deja însoțindu-i pe traseu în număr tot mai mare.
La Palatul Administrativ au așteptat, pe treptele clădirii, gazdele. Președintele Consiliului Județean Gheorghe Flutur, primarul municipiului Suceava Ion Lungu, administratorul public al județului Suceava Irina Vasilciuc, vicepreședintele Consiliului Județean, Gheorghe Niță, parlamentari, oficialități județene, reprezentanți ai Prefecturii.

Cea dintâi suită de urători a venit de la Câmpulung Moldovenesc. Carul tras de boi, deja tradițional, a fost un formidabil antemergător pentru trupa de artiști populari care s-au întrecut pe ei înșiși în ironicele versuri ale urăturilor adresate celor de pe treptele Palatului Administrativ. N-a fost nicio supărare pentru că nimeni nu trebuie să se pună cu vocea poporului ba, mai mult, președintele Consiliului Județean Gheorghe Flutur și primarului municipiului Suceava Ion Lungu au împărțit cu generozitate colaci la toți cei veniți din țara Câmpulungului, de la mic la mare, nici bătrânele coarne ale boilor din jug nefiind uitate.

A urmat a doua parte a paradei, la fel de impresionantă. ”Malanca” lui Ștefan cel Mare, de la Vicovu de Sus. Teatru popular venit din vechime, interpretat de la un an la altul cu tot mai multă ambiție către perfecțiune de strașnicii vicoveni. De menționat că ”Malanca cu cai” a lui Ștefan cel Mare pornea la fiecare sfârșit de an de la Vicovu de Sus și acum jumătate de secol, semn bun de dârzenie pe timpul comunismului. Spectacolul impresionant a fost filmat și fotografiat cu mii de smarturi, Catalanul lui Ștefan cel Mare a scobit granitul cu copitele sale de au sărit scântei, haiducii s-au temut de turci iar după aceea, încurajați de vocea suavă a entității feminine din piesă au cerut sprijinul mărețului Ștefan cel Mare care a clarificat lucrurile, ridicând sabia și trimițându-i în tăcere pe turcii plini de îngâmfare. Discursul marelui Ștefan, izvorât din scrisul marelui creator de personaje istorice Delavrancea a răsunat spărgându-se de zidurile Palatului Administrativ și au reverberat în trunchiurile copacilor din Parcul Central. Doar un ”Ionuț Jder”, timorat, și-a uitat cuvintele acasă, când a încălecat șaua armăsarului, dar timiditatea sa a pigmentat din plin spectacolul, oferind un scurt deliciu uman spectatorilor impresionați de mărețele lupte.

”Ștefan cel Mare” și timidul ”Ionuț Jder” ca și toți ceilalți haiduci și turci, alături de tânăra domniță, au fost răsplătiți în egală măsură cu colaci de către președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur.

Au urmat Caprele de la Mălini, Irozii de la Sfântu Ilie – Șcheia, Plugul de la Humor, Urători din Moara și din Dolhasca, Cerbul de la Scobinți – județul Iași, Alaiul de la Mileanca –Ucraina, Ceata de la Boroaia, Capra de la Ostra, Capra de la Vama, Cerbul de la Corlata, Împărații de la Bosanci, Bungherii de la Vama, Irozii de la Stroiești, Arnăuții de la Drăgușeni, Căiuții de la Hănțești, Căiuții de la Zvoriștea, Căiuții de la Botoșana, Urșii de la Ostra, Urșii de la Udești, Urșii de la Vadu Moldovei, Urșii de la Preutești, Caprele de la Fundu Moldovei, Caprele și urșii de la Bilca, Urșii de la Volovăț, Urșii de la Giurgești, Căiuții de la Calafindești, Caprele și urșii de la Comănești.
Toate aceste trupe au defilat pe traseul lung de aproape trei kilometri, de la intrarea în municipiul Suceava, de lângă Direcția Agricolă, trecând prin fața Palatului Administrativ, până la kilometrul zero al Sucevei, pe esplanada din fața Casei de Cultură, unde a fost amenajată o scenă pe care au prezentat fiecare dintre acestea propriul spectacol, primit cu aplauze de miile de spectatori veniți din oraș, din județ, din țară și de peste hotare.

Dar nu înainte ca președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur să transmită de pe scena din marea piață a Sucevei urările cuvenite:
”La mulți ani România! La mulți ani Suceava! La mulți ani Bucovina! Așa multă lume este aici la Festivalul Internațional al Obiceiurilor de Iarnă, ceea ce arată că ținutul Bucovina este capitala culturală tradițională a României! Aici se păstrează autenticul, aici se păstrează tradițiile. Am fost și eu colindat la Consiliul Județean de o parte din colindători. Dar ne vede o țară întreagă și salutăm pe toți românii de aici, din frumoasa Bucovină, unde pensiunile sunt pline la refuz, pentru că oamenii au venit să petreacă sărbătorile de iarnă aici, unde tradițiile sunt la ele acasă. Vă felicit și vă urez sărbători fericite! La mulți ani! Pe cei peste 1400 de reprezentanți ai comunităților noastre care au venit astăzi în costume naționale îi felicit din suflet și le mulțumesc pentru că țin la tradiție. Asta este coloana vertebrală a neamului românesc! Hai în Bucovina dragi români! La mulți ani!”, a transmis președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur.

La rândul său, primarul municipiului Suceava Ion Lungu, a prezentat mesajul său de felicitări și urări adresate sucevenilor și oaspeților urbei:
”Dragi suceveni, dragi bucovineni, dragi români! În calitate de primar al municipiului Suceava, dați-mi voie să vă spun un sincer bun venit celor peste 1000 de colindători care au colindat și colindă aici, la Suceava! Dați-mi voie să vă mulțumesc dumneavoastră, miilor de participanți! În Bucovina tradițiile și obiceiurile sunt la ele acasă. Suntem convinși, noi, autoritățile locale, că aceste tradiții se vor perpetua! Așa cum spunea domnul președinte, dați-mi voie să cred că capitala obiceiurilor și tradițiilor populare este aici în Bucovina. La mulți ani Bucovina! La mulți ani România!”

Iar președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur a dat tonul spectacolului de pe scena din centrul Sucevei cu o scurtă urătură: ”Aho! Aho! Dați-i drumul la colinde, să răsune Bucovina!”.

A continuat spectacolul, prezentat de Casian Balabasciuc. Grupul de copii din Hârtop, ”Vocea Șomuzului”, a bucurat auditoriul cu un plin de suflet concert de colinde.

Trupele venite din vetrele folclorice din Suceava, din afara județului nostru și de peste hotare au încălzit sufletul miilor de oameni veniți să-i vadă și să-i asculte pe artiștii populari, păstrători de datini și obiceiuri strămoșești.
De remarcat efortul făcut pentru asigurarea unei bune organizări a unui eveniment de o asemenea anvergură a celor din conducerea Centrului Cultural Bucovina: Sorin Filip, Călin Brătianu, Gabriela Teișanu, Ion Băițan și a întregii echipe de la această importantă instituție culturală județeană.

Please follow and like us:

2 comentarii la „”Bucovina este capitala culturală tradițională a României. Tradiția este coloana vertebrală a neamului românesc!”, a transmis Gheorghe Flutur la Festivalul Internațional al Obiceiurilor de Iarnă de la Suceava

  • 27 decembrie 2018 la 19:04
    Permalink

    Ștefan își purta spada de la Vaslui, cea expusă prin fraudă intelectuală la Muzeul Bucovinei, nu?
    Datina, iar nu Traditia este coloana vertebrală, domnule Președinte. Nu vreți sa ascultați de subordonați.
    Cât despre ”capitala culturală tradițională a României”, de, așa o fi, numai că nu-i ușor de știut ce înseamna cuvintele astea puse unul lângă altul.
    In rest, frumos, zarvă, campanie și multe altele. O fi și Andi pe undeva cu buzunarele pline de…

    Răspunde
  • 28 decembrie 2018 la 7:37
    Permalink

    …ecstasy,care este un fel de sacâz pentru coardele vocale ale artiștilor de talia sa dar mai ales ale celor de la Cluj…

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *