La Mall de sărbători, pe faleză, ”la agățat”

Ieșirea la mall a devenit o îndeletnicire predilectă, relaxantă pentru sucevenii care doresc să își ”ardă caloriile” acumulate la ”mesele copioase ”: cele consumate tradițional la pensiunile din Bucovina, cele speciale cu arome mediteraneene, nordice, costaricane, hawaiene, chinezești, japoneze ori coreene, apreciate la restaurantele cu ștaif, cele înfulecate pe colțul mesei părinților din capătul unor hudițe.
După ce și-au umplut mațele cu cele tradiționale oferite acasă dar/și cu cele venite din toate colțurile lumii, sucevenii care n-au de lucru, ies la mall. ”Pe faleză”, se denumea în jargonul de acum jumătate de veac plimbarea fără un scop precis al tinerilor plictisiți de atmosfera de-acum nepropice entuziasmului din locațiile cu miros de veselă ce trebuie urgent dusă la spălat, după mesele festive. Nimic schimbat în al doilea deceniu al veacului XXI, dacă vorbim despre acest obicei.

Diferența stă numai în detalii: Acum jumătate de veac, ”faleza” era ulița mare a satului ori strada mare a orașului. Către acolo se pornea în principal, ”la agățat”. Nu doar băieții simțeau atunci nevoia să facă o justificată cură de ozon dar și fetele care abia așteptau să se gătească și să iasă cât mai repede de prin cuhnii, la lumina zilei.
Și acum e cam la fel, iar prezența pe aleile largi, izolate termic, ale Mall-urilor a devenit absolut obligatorie, dacă se vrea ca fata, băiatul, femeia, bărbatul, bunica, bunicul, nepotul, nepoata să devină prezențe vizibile în spațiul public. Atunci, ca și acum, dacă nu apărea cineva în acest mod în spațiul public, era cvasi-inexistent pentru comunitate.

Teoria ce o promovăm acum nu are legătură cu aceste perene tradiții, doar cu un lucru aflat în permanentă schimbare. Atitudinea masculului care iese ”pe faleză”, așa cum am înțeles-o, pe parcursul a mai bine de 40 de ani.

La începutul amintirilor mele, băietanii din satul de unde mă trag, se întorceau toamna de la Banat cu pantaloni evazați ce aveau bata de sus, cea cu centura, foarte joasă, astfel că nu se ascundea întru totul nada fundului. Măturau pământul cu lărgimea 30 a tivului de jos de la pantaloni. Fără favoriți groși, a la Elvis, nu era loc în echipa ce pornea ”la agățat”, pe faleză.

Mișcarea picioarelor a devenit cu adevărat importantă abia nițel mai târziu, când la televizor a început difuzarea marilor filme western iar băietanii s-au convins că pentru a fi convingători ca bărbați adevărați, trebuie să se miște pe faleză cu picioarele arcuite, cu ”paranteze”, precum cele ale lui John Wayne. Mare nenoroc pentru cei care erau construiți de la natură cu picioarele ”în ix”.
A urmat o perioadă stranie, când din costumele de nuntă a celor bătrâni s-a născut inspirația ca cei tineri să îmbrace pantaloni pensați, ”sare și piper”. Părea o extravaganță a mijlocului anilor 80 din veacul trecut. Dar și mai mare extravaganță era tot pe atunci, aceea de a purta pantaloni pensați negri, cu vipușcă albă, foarte subțire.

De câțiva ani încoace, atitudinea de faleză, mutată de pe stradă în mall-uri, are noi caracteristici definitorii pentru băietanii de toate vârstele: fesele strânse în pantaloni strâmți, burta și pectoralii prinși în tricouri cu mesaje incandescente, hăinuțe cu mâneci îndeajuns de lungi cât să acopere cotul dar îndeajuns de scurte pentru a oferi privitorului plăcerea de a admira cu invidie falsul rolex și, ceea ce este cel mai important, mersul.

Pentru că în mersul băietanului care face faleza în zilele noastre pe culoarele mall-urilor stă tot secretul atitudinii. Fesele strânse oferă o posibilitate nebănuită de predecesorii băieților de faleză din zilele noastre în a-și etala ceea ce au ei mai bun, partea dinainte. Iar pantofii lucioși trimiși cu fiecare pas cât se poate de mult înspre lateral, dacă nu sunt foarte ascuțiți, măcar să fie făcuți din materiale fistichii, oferă un ultim detaliu relevant portretului robot al băietanului contemporan. Un lanț metalic prețios și gros la gât aduce un plus de succes pe faleză.

foto ejocuri.ro

Please follow and like us:

4 comentarii la „La Mall de sărbători, pe faleză, ”la agățat”

  • 31 decembrie 2018 la 11:02
    Permalink

    Eu sunt derutat,se poate să fi prins (eu,adică…) o perioadă în care,dacă nu aveai 42 la evazeu,erai in afara tendințelor,nu erai trendy,cum s-ar fi consemnat pe facebook,dacă ar fi existat…
    Insă și mai reacționari păreau cei din generația veche,cei care purtau pantaloni orecum strânși pe picior,15 în partea de jos,la confluența cu pantofii de 113 lei,cu vârful ascuțit,mai apoi cu toc „italian”…
    Precum și alte năravuri de mirare,părul pieptănat pe spate și uns cu ceva suspect,briantină,sau așa ceva… Cu ceas de mână „Ruhla” și cu poze făcute cu mâna pe ghidon la bicicletă,mâneca suflecată,desigur,ca să se vadă ceasul menționat,de mărimea unei cepe mijlocii…Unde am mai văzut noi asta?

    Răspunde
  • 1 ianuarie 2019 la 11:08
    Permalink

    Pardon, ceas Pobeda, popular Popeda, cred, că de aici s-au tras și porecle rurale care se moștenesc până în zilele noastre ueiste. După aceea, eu am văzut și poze cu unii care țineau cu mâna pe ghidon la vacă, în lipsă de bicicletă Ukraina sau Tohan, și tot așa, ușor suflecați sau cu mâneca la sumanul străjănesc, obicei bucovinesc, trasă și înghesuită spre umăr, ca să li se vadă ceasul de aproximativ 365 de lei bucata, cumpărat de la magazinul universal sătesc. Evazeul în discuție îl expuneau la joia tineretului și la reuniuni băieții care se munceau să aibă liceul la bază, ca să fie suplinitori la școala din sat sau să îndeplinească alte funcții rurale de domn cu mapă, dar mai ales băieții care făceau sau nu făceau ceva pentru viitorul strălucit propriu și cel luminos al patriei, trăiau prin Timișoara, Brașov, Constanța, Arad și veneau acasă de sărbători bine înzestrați cu lucruri care îi emoționau puternic pe verișorii și prietenii lor rămași la plug ca să conducă boii sau chiar să le țină locul mai des sau mai rar, după caz, adică după obiceiurile din familie și după gradul de toleranță cu care îi tratau părinții. Ei, și ăștia care veneau acasă de sărbători (cu trenul, nu cu BMW propriu sau închiriat), aveau la evazații largi accesorii precum curea lată, casetofon care încet-încet a trebuit cărat pe umăr, țanțoș, muzică bănățeneasco-sârbească, dar și oltenească, țigări de care acasă se dădeau la doctor, ceva bani lichizi etc. Și se petrecea până unii dintre acești băieți era nevoie să sprijine pe toate patru picioarele, dar cam toate fetele din sat considerau că asta nu este o meteahnă care să le facă să-și mute de la ei gândul și speranțele de măritiș norocos. Doar mofturoasele din familiile de gospodari vechi se sclifoseau. Ele nu aveau în general o părere bună nici despre școlire, nici despre plecarea din sat și nu se dădeau în vânt după acești ucenici ai emancipării care de sărbători, reveniți la vatră ca să se expună fudui, arătau că trec prin atare etapă cultural-artistică.

    Răspunde
  • 1 ianuarie 2019 la 13:50
    Permalink

    Da’ ce le știți,domnu’ Rot.,mare lucru să nu fi purtat și dvs. pantaloni ca mai sus… Că eu am purtat,nu chiar 42 la bază,dar orșicât,era ceva,acolo… Numa’ că m-a bătut Dumnezeu,am urcat pe un gard să fur niște vișine de la un vecin iar vișinul, bătrân și sătul de hoți ca mine, s-a rupt… iar eu am căzut și în cădere m-am agățat cu evazeul de un țapoc (dacă nu știți ce-i aia nici n-are rost să mai vorbim!) de s-a dus naibii frumusețe de pantalon,care nici reparat nu s emai putea,așa de mare a fost pedeapsa…

    Răspunde
  • 1 ianuarie 2019 la 18:17
    Permalink

    Chiar nu știu ce înseamnă ”țapoc”, deși cunosc multe cuvinte care încep cu ”ț” și care ar putea fi invocate aici. Dar știu cum s-ar putea numi cineva care merge la furat vișine și cade cu evazeul în țapoc.
    Că eu la școală am învățat de furat cireșe și de chicat în cânepă. Înțolit în izmenuțe strâmte, nu în pantaloni evazați. Se vede însă treaba că Dumnezeu nu dă cu parul, dar dă totuși cu ceva în cine nu respectă tradiția. Datina, cum s-ar spune. Câ doarî ghișânilii nu ierau ghișânată, eli erau pentru ghișânatî!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *