Virginel Iordache, senator PSD de Suceava: ”Dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza în Moldova și Țara Românească a fost, cu certitudine, cea mai iscusită mișcare a oamenilor politici ai vremii și dovada supremă a patriotismului”

Ziua de 24 Ianuarie 1859 are o semnificație aparte pentru noi românii. Actul istoric al acestei zile a reprezentat primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar. Dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza în Moldova și Țara Românească a fost, cu certitudine, cea mai iscusită mișcare a oamenilor politici ai vremii și dovada supremă a patriotismului de care au fost în stare, aceștia punând în prim plan interesele națiunii. Unirea Principatelor române reprezintă, fără îndoială, cea mai importantă realizare a națiunii române din sec. XIX.
Discursul lui Mihail Kogălniceanu, în numele Adunării Elective, exprimă cel mai bine speranțele care se puneau în noul domn: „Prin înălțarea ta pre tronul lui Ștefan cel Mare, s-a reînălțat însăși naționalitatea română. Alegându-te de capul său, neamul nostru a vroit să împlinească o veche datorie către familia ta, a vroit să răsplătească sângele strămoșilor săi vărsat pentru libertățile publice.
Alegându-te pe tine domn în țara noastră, am vroit să arătăm lumei aceea ce toată țara dorește: la legi nouă om nou. O, Doamne! Mare și frumoasă îți este misia…Fii dar omul epohei; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul, fă ca legea să fie tare; iar tu, Măria ta, ca Domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru cari mai toți domnii trecuți au fost nepăsători și răi. Nu uita că, dacă cincizeci de deputați te-am ales domn, însă ai să domnești peste două milioane de oameni!…Fii simplu, Măria Ta, fii bun, fii domn cetățean; urechea ta să fie pururi deschisă la adevăr, și închisă la minciună și lingușire”.
Totodată și discursul lui C.A. Rosetti pune în evidența dorința de unire a românilor din ambele principate. Adresându-se noului Domn al Țării, acesta rostește următoarele cuvinte: „Măria Ta, suntem fericiţi că Adunarea electivă din Bucureşti ne-a onorat cu marea şi frumoasa misiune de a depune coroana lui Mihai în mâinile Măriei Tale, căruia fraţii noştri de aici au încredinţat coroana lui Ştefan … Românii munteni au încoronat în Măria Ta nu un individ, ci marile principii de viaţă ale naţionalităţii noastre … Atâta timp cât Tu vei purta stindardul Unirii, al naţionalităţii, al justiţiei şi al libertăţii, muntenii şi moldovenii te vor urma ca un singur om.”
Entuziasmul dublei alegeri a domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost incredibil în rândul populației. Ziarul „Românul’” din 27 ianuarie, consemnează: „…nu se auzeau în toată capitala decât cele mai vii demonstrații de bucurie…singurul spectacol care se vedea pe toate ulițele, pe la toate răspântiile, pe toate locurile publice ale Bucureștilor. Frații noștri țărani… strigau acum cu toată puterea energică a sufletelor lor: Să trăiască Cuza! Să trăiască Domnul nostru! Se aruncau unii în brațele altora, fără deosebire de condiții, ca cum toți, în general, ar fi scăpat de jugul cel mai apăsător.”
O zi mai târziu, gazeta „Dâmbovița”, editată de Dimitrie Bolintineanu notează că „românii au fost conduşi în această alegere de setea de libertate şi de naţionalitate”, ea fiind „unică în analele istoriei românilor”.
Călăuziți, ca multe alte popoare europene ale acelor vremuri, de dorința de emancipare națională, conștienți de legitimitatea aspirațiilor lor, românii din cele două Principate reușeau, la 24 Ianuarie 1859, să dea istoriei un alt curs decât cel stabilit de harta intereselor externe.
Alegerea colonelului Cuza drept domn în ambele Principate a reprezentat mult mai mult decât o soluție inedită la o problemă ce părea de nerezolvat. Unirea Principatelor a fost posibilă, deopotrivă, prin eforturile politice și diplomatice ale unor oameni de stat vizionari, prin relațiile de prietenie cu țări-cheie în concertul european al momentului și, cel mai important, prin convergența în spirit a întregii națiuni, care a determinat masele populare din Principate să-și ia în propriile mâini destinul. De altfel, tot Kogălniceanu sublinează faptul că „Unirea este actul energic al întregii naţiuni române. Unirea, Naţiunea a făcut-o!”
Bineînțeles că acest eveniment istoric n-a rămas fără ecou nici în afara hotarelor. La puţin timp după eveniment, la 18 februarie 1859, o scrisoare din Paris, emisă după toate probabilităţile de un român aflat în capitala Franţei, afirma printre altele următoarele „Se spune aici că împăratul şi guvernul francez în ciuda Conferinţei vor sprijini dubla alegere a lui Cuza… Multe persoane consideră numirea lui Cuza ca un fapt îndeplinit. Cel puţin el este capabil de fapte mari şi frumoase pentru patria sa. Pentru istoria Moldovei el devine şi un principal personaj.”

Aprecierea nu trebuie să surprindă. În momentul când a fost ales domn, Cuza era o personalitate notorie, un luptător activ pentru unire, un bun cunoscător al problemelor administrative, legislative, judecătoreşti şi militare. De aceea Beclard, consulul Franţei la Bucureşti, raporta ministrului său de externe că „Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza a fost o manifestare cu totul naţională. Adaug, şi nu-mi va fi greu să demontrez, că această manifestare devenise necesară.”
Distinși prieteni, „Unirea cea mică”, după cum o denumea atât de plastic Bogdan Petriceicu Hașdeu, are adânci semnificații istorice pentru generațiile de astăzi. Ea arată că românii, dincolo de divergențe și dispute firești, până la un punct, dincolo de sinuozitățile scenei internaționale, pot să realizeze fapte remarcabile în condițiile existenței unui proiect de anvergură, capabil să-i solidarizeze, să-i unească, să-i responsabilizeze. Lipsa acestuia pentru generațiile de astăzi este resimțită acut, ceea ce explică, până la un punct, stările de lucruri negative din societatea românească.
Dragi români, azi, la 160 de ani de la acestă mare realizare istorică a neamului nostru, se cuvine să ne aducem aminte cu respect de înaintașii noștri și să căutăm să învățăm din lecțiile trecutului, pentru ca prezentul să fie mai bun, viitorul mai luminos și să nu uităm nicând că „În unire, stă puterea!”
La mulți ani tuturor românilor, cu ocazia Micii Uniri!

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *