Mopan Suceava
Evenimente

Astronomul Dimitrie Olenici: 8 Noiembrie 2022 – o zi cu șapte eclipse

Ziua de 8 noiembrie 2022 s-a dovedit a fi una rarisimă din punct de vedere astronomic deoarece cinci astri: Mercur, Soarele, Pământul, Luna și planeta Uranus  au fost situați  aproape in linie dreaptă.

De asemena au avut loc si șapte eclipse, lucru rar întâlnit în aceeași zi,

după cum urmează:

Prima a fost  eclipsa totală de Lună care a fost observată din  Nord –Estul Europei, Asia, Australia, America de Nord, America de Sud, Oceanul Atlantric, Oceanul Indianm Arctica si Antarctica . Nu a fost vizibilă în România, însă publicul a putut să observe la televizor  imagni cu luna eclisată, iar  cei pasionati au putut să o urmărească live pe internet.

Maximul eclipsei a avut loca la 12h 59m in raport cu TLR ( Timpul Legal Român).

A doua eclipsă a fost conjuncția superioară a planetei Mercur cu Soarele

Aceasta nu a fost o conjuncție obișnuiăt, a fost de fapt o ocultație. Planeta Mercur a trecut prin spatele Soarelui  și pratic a avut loc  o eclipsă de Mercur provocată de Soare. In astronomie termenul de eclipsă cuprinde mai multe tipuri de evenimente precum ocultațiile  și tranziturile planetelor prin dreptul Soarelui, ocultația planetelor și a stelelor de către Lună, precum și eclipsarea satelitilor plantelor de către planetele respective.

La Horodnic de Jos, ocultația lui Mercur  a început pe 8 noiembrie dimineața la 9h 26m a avut  maximul seara  la 18 h 43m și s-a terminat dimineața următoare  pe 9 noiembrie la 5h 22m. Momentul când un astru începe să intre in spatele altui astru se numește imersiune, iar când iese din spatele altui astru se numește emersiune .

In Fig. 1 observăm momentele imersiuni, maximului si emersiunii planetei Mercur ( rosu)  la ocultația de către Soare ( galben) .

Fig.1 Ocultația planetei Mercur de către Soare

A treia eclipsă a fost ocultația de către Lună a planetei Uranus. Aceasta a fost vizibilă în jumătatea estică a Asiei și în Alaska .Particularitatea acestei ocultații o constituie faptul că s-a produs chiar în timpul eclipsei totale de Lună. In imaginea alăturată putem vedea  cum s-a observat inceputul acestei ocultații din zona orasului Ulan Bator din Mongolia.

Acolo ocultația lui Uranus de către Lună a durat o oră de la ora locală 19h34m până la ora 20h 34m.

Fig.2 Inceputul ocultației planetei Uranus de către Luna eclipsată la Ulan Bator

Ocultația planetei Uranus de către Lună se produce  destul de frecvent, spre exemplu în 2022 au avut loc astfel de ocultații pe 24 iunie, 22 iulie, 12 octombrie și va mai fi una pe 5 decembrie care va putea fi observată și de la noi.

Interesant este că la un interval de 76 de ani aceste ocultații se produc în perechi la 8 ani difernță și foarte aproape de o eclipsă de Lună . Astfel de perechi de ocultații a planetei Uranus de către Lună au fost pe  8 Oct.1930 – 8 Nov.1938,   8 oct.2014 – 8 Nov.2022 și vor urma pe  9 Sept. 2090- 10 Oct 2098 , 11 Aug.2166- 11.Sep.2174 ș.am.d.

Uneori așa cum a fost si pe 8 Nov. 2022 ocultațiile planetei Uranus de către Lună se produc chiar in timpul unei eclipse. Lucru acesta are loc destul de rar deoarece perioada de revoluție a planetei Uranus este mare ( 84 de ani) , următoarea  va avea loc în sec XXII.

In imaginea alăturată (Fig. 2) prezentăm pozițiile aștrilor : Mercur, Soare, Pământ, Luna și Uranus în timpul celor trei eclipse prezentate mai sus.

Fig.3 Pozițiile pe ecliptică a  planetei Mercur, Soarelui, Lunii și planetei Uranus in ziua de 8 Noiembrie 2022 la:.12h 59m, 14h 35m și 18h 43m

Următorele două eclipse au fost ocultațiile sateliților galileeni Io si Europa de către planeta Jupiter. Reamintim că primii patru sateliti ai planetei Jupiter  Io, Europa Ganimede și Calisto au fost descoperiți de către Galileo Galilei în anul 1610 motiv pentru care se numesc și galileeni. Aceștia, și eclipsarea lor pott fi observați și cu un binoclu.

Satelitul Io a trecut prin spatele lui Jupiter între orele 6h 10m- 8h29m iar satelitul Europa intre orele 6h29m – 9h 07m. La noi aceste eclipse nu au fost vizibile deoarece planeta Jupiter era asfințită de la ora 3 dimineața, in schimb au putut fi observate spre exempolu din Quebec ( Canada)  unde eclipsarea lui Io a avut loc între ora 1 și 10m și ora 3 și 26m iar eclipsarea satelitului Europa a avut loc între ora 1 și 26 minute și ora 4 și 3 minute.

In fig.4  putem observa poziția satelitilor Io si Europa în momentul când satelitul Io incpe să intre în în umbra planetei Jupiter așs cum s-a văzut din Canada.

Fig. 4 Inceputul eclipsării satelitilot Io și Europa observati in Canada pe 8 noiembrie 2022

 Probabil unii cititori se întreabă la ce bun observarea și studierea eclipselor.

Pe lângă faptul că eclipsele sunt fenomene astronomice impresionante, determinarea cu precizie a fazelor eclipselor ajută la perfecționarea mecanicii cerești.

Un rezultat foarte important a fost determinarea pentru prima dată a vitezei luminii de către  astronomul danez Ole Rømer în 1676. El a constatat că durata eclipselor satelitului Io când Pământul în miscarea sa în jurul Soarelui se îndepărtează de planeta Jupiter, din T1 în T2 este mai mare decât durata eclipselor  lui Io când Pământul se apropie de planeta Jupiter ( după 6 luni) din punctele T3 în T4 cu cca 22 minute. Fig.5. Cu datele care le-a avut atunci la dispoziție a găsit că viteza luminii ar avea valoarea 213000 Km/s.

Fig.5 Observarea eclipselor satelitului Io din două poziții diametral opuse de pe orbita Pământului (desen de I Todoran)

 

Acest experiment realizat de către Ole Rømer în urmă cu 350 de ani  ne arată cât de ingenios  este omul, cu mijloace atât de simple a putut să realizeze un lucru atât de important. Anterior și Galileo Galilei a incercat să determine viteza luminii  cu ajutorul unui asistent situat la o distanță mare. El nota timpul când descoperea un felinar, asistentul descoperea felinarul când vedea lumina de la felinarul lui Galilei apoi, Galilei nota timpul când vedea lumina de la felinarul asistentului .Cunoscând distanta  dintre ei și intervalul de timp  dintre trimiterea si primirea semnalului de către Galilei s- ar fi putut afla ușor viteza luminii. Deoarece nu s-a constatat o diferentă de timp între emisia și recepția semnalelor luminoase Galileia a concis că lumina are o viteză foarte mare sau se propagă instantaneu comform principului actiunii de la distantă.

Fig. 6 determinare vitezei luminii de către Galilei prin metoda felinarului.

Revenind acum asupra acestui experiment, având in vedere că lumina are viteza de 299792,458km/s și presupunând că  cei doi expirimentatori ar fi fost la distnța de 1km, Galilei ar fi trebuit să aibă un ceas care să poată măsura 0,667 milionimi de secundă.

O altă eclipsă care s-a produs pe 8 noiembrie 2022  a fost ocultația satelitului Mimas al planetei Saturn. Aceasta a început la 20h 30 m și s-a terminat la 21h 10m  și a fost vizibilăși de la noi Fig 7.

Fig.7 Ocultația satelitului Mimas al planetei Saturn în seara de 8 noiembrie 2022-11-28

 

Printre eclipsele astronomice se incadreaza si eclipsele care apar în cadrul unor stele duble  care se eclipseaza reciproc numite binare cu eclipsa. Cea amai cunoscută este steaua beta Persei ( Algol) a carei magnitudine variaza intre 2,14 – 3,4 la fiecare 2 zile, 20 ore și 49 minute.  Eclipsarea acesteia dureaza în jur de 10 ore și a fost sesizata înca de vechii egipteni.

Arabii au numit-o Ra`s al Ghul ( Ochiul Demonului) de unde și denumirea de Algol. Se considera că este o stea cu ghinion și că reprezinta un ochi al Meduzei care avea proprietatea să-i împetreasca pe cei care  se uitau în ochii ei. Legenda spune ca Meduza a fost ucisă de  către viteazul Perseu care a îndreptat capul acesteia ( ai carei ochi inca mai clipeau)  spre un monstru marin care urma să o înghita pe Andromeda . Monstrul privind în ochii Meduzei a plesnit și astfel Andromeda a fost salvată de la moarte și chiar luată de soție de catre  viteazul Perseu. Din acest motiv în hartile  mitologice ale constelațiilor Perseu este reprezentat ținând in mană capul Meduzei Fig.8

In seara zilei de 8 noiembrie a avut loc si eclipsarea stelei Algol. Prin urmare in aceasta zi vânătorii de eclipse au putut observa cu ochiul liber sau cu instrumente  șapte eclipse, eveniment rar întâlnit.

Fig.8 Perseu ținand in mână capul Meduzei, desen de Jean Hevelius 1690.

 

Observație:  Autorul în colaborare cu   Dumitru Crivoi din Voinesti, jud Iasi au studiat pe durata acestor eclipse comportarea a două pendule Foucault cu lungimea de 6m, și masa de 12 kg  de formă aerodinamică, omnidirecționale și cu înregistrarea automată a datelor, Acestea sunt instalate la Horodnic de Jos într-un laborator numit simbolic ”Pendularium” care a fost realizat cu sprijinul finaciar al  ” Fondation Maurice Allais sub ´egida  Fondatiei Paris Tech ”și a geologului  Guy Berthault .

 

Dimitrie Olenici, astronom

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *