Aurora și ocultația
Anul 2025 a inceput cu două evenimente astronomice interesante.
Chiar în seara de 1 ianuarie am avut prilejul rar de a vedea o auroră polară și din țara noastră. De obicei acest fenomen se observă în zonele mai apropiate de cei doi poli tereștrii și apare în urma ciocnirii unor particule încărcate electric ( spre exemplu electronii) din magnetosfera terestră cu atomii din atmosfera terestră situați la înălțimi de peste 80 km. În urma acestor coliziuni atomii respectivi se ionizează și emit lumină. Particolele din magnetosfera terestră provin din așanumitul vânt solar care apare când au loc erupții solare . În mod obisnuit aurorele polare apar în jurul polilor terestrii până la o distanță de 3000 km. Dacă activitatea Soarelui este mult mai intensă ca acuma această distanță crește si aurorele polare se pot obserav si mai departe de poli la latitudini mai mici.
Termenul de ”auroră” a fost dat de Galileo Galilei cu referire la Aurora, zeița romană a zorilor și ”boreala” de la Boreas, titanul care reprezintă vânturile. Aurorele din emisfera sudică se numesc australe.
Culoarea lor depinde de atomii ionizati. Cel mai frecvent au culoarea galben verzui și acestea sunt produse de moleleculelde oxigen situate la înălțimea de cca 96 km.
Aurorele de culoare roșie ca aceasta văzută recent sunt rare și sunt produse de particule de oxigen situate la înălțimi de peste 320 km
Moleculele de azot produc aurore de culoare albastră sau albastră-purpurie
Foarte rar sunt observate aurore de culoare galbenă și violet.
In imaginea alăturată putem vedea auroara boreală fotografiată in seara zilei de 1 ianuarie la Horodnic de jos de către astronomul amator Neculai Coroamă.
Cel de al doilea evenimet astronomic este ocultația planetei Saturn de către Lună.
Privind bolta cerească în serile din prima săptămână a anului 2025 observăm: spre sud constelațiile Orion, Eridanul, Balena; spre nord Ursa Mare, Dragonul, Lira, Lebăda; spre est Leul Racul, Licornu; spre veest Pegas, Peștii, Vărsătorul.
Dintre planetele vizibile cu ochiul liber putem obsera planeta Marte între constelațiile Gemenii și Racul , plameta Jupiter în constelația Taurul iar în constelația Vărsătorul foarte apropae una de alta sunt planeta Saturn și Luna și mai spre vest planeta Venus. (Fig.1)
Luna se află în faza de Crai nou și este iluminată în proporție de 26 %.
În seara zilei de 4 ianuarie, în mișcarea sa aparentă, Luna va trece peste planeta Satutn și aceasta nu se va vedea timp de 45 de minute. In astronomie atunci când un astru acoperă alt astru se spune că are loc o ocultație.
Începutul acestei ocultații ( imersiunea) are loc la 19h 53m fig 2 și sfârțitul ocultației (emersiunea) are loc la 20h 38m. (Fig. 3)
În condiții bune de vizibilitate, fenomenul poate fi observat cu ochiul liber deoarece planeta Saturn are magnitudibea 1,1 și apare ca cele mai strălucitoare stele , mai bine se poate observa cu un binoclu, cu un instrument astronomic se pot observa și inelele și sateliții planetei Saturn .
Observarea unei ocultații se aseamănă cu observarea unei eclipse (de fapt este o eclipsă de planetă produsă de către Lună) produce o impresie deosebită și nu trebuie ratată ocazia. Acum cu ajutorul telefoanelor mobile se pot face și fotografii intersante în care să se surprindă cele două faze, imersiunea și emersiunea.
În caz că va fi cer senin pasionații pot observa ocultația planetei Saturn cu ajutorul unui telescop la planetariul subsemnatului din Horodnic de Jos. și la Observatorul astronomic al Prof. Vasile Boaru din Rădăuți ( Str. Măcelarilor nr. 2).
Pe lângă ocultație acum se pot observa cu telescopul și alte podoabe cerești precum : roilul de stele Pleiade, sateliții galileeni ai planetei Jupiter, nebuloasa din constelația Orion, nebuloasa din constelația Andromeda și altele.
Cer senin !
Dimitrie Olenici
