Bilanț de sfârșit de an prezentat de președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur a prezentat azi într-o conferință de presă o suită de repere din bilanțul acestui an al principalei instituții deliberative din județ. Punctual, Gheorghe Flutur a schițat pe capitole și pe structuri din subordine, realizările din acest an și perspectivele pentru anul care urmează la nivelul județului nostru.
”E un moment de bilanț al acestui an centenar și aș vrea să trec în revistă câteva lucruri și câteva gânduri pentru anul viitor”, a transmis președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, în conferința de presă ce s-a desfășurat astăzi, înainte de amiază, la Palatul Administrativ.
”Anul 2018, pentru Consiliul Județean Suceava, a fost un an bun în care am realizat majoritatea obiectivelor propuse. Fac o scurtă trecere în revistă a acestora”, a transmis Gheorghe Flutur.
Redăm în cele ce urmează trecerea în revistă, așa cum a fost prezentată de edilul șef al județului Suceava.

Drumurile județene

”Consiliul Județean Suceava a modernizat prin covoare asfaltice și tratamente bituminoase 80 de kilometri de drumuri, însemnând 21 de tronsoane de drumuri județene. Câteva dintre acestea sunt: Zvoriștea, Vama – Vatra Moldoviței, Marginea – Iaslovăț, Fundul Moldovei – Breaza, Cornu Luncii – Mălini, Berchișești, Moldovița, Dolhești, Berchișești, Dorna Candreni, Bogdănești și multe altele.
Prin Planul național de dezvoltare locală am avut 8 contracte semnate cu Ministerul Dezvoltării iar pentru 5 dintre acestea s-au încheiat contracte de execuție. Așteptăm deschiderea investițiilor. Este vorba despre drumurile de la Boroaia, Panaci – Glodu, Vulturești – Hârtop, Văleni – Stânișoara, Mălini – Slatina. Mai mult ca sigur vom semna în ianuarie anul viitor contractele pentru Rădăuți – Frătăuții Vechi și Coșna – Teșna. Rămâne pentru anul care vine să se dea drumul, prin hotărâre de guvern, tronsonului de la Panaci – Bilbor. Vom aproba mâine indicatorii tehnico economici pentru drumul care astăzi este cel mai greu din județ: Frasin – Stulpicani – Ostra – Holda. Este un drum pentru care noi am făcut împrumut, fiindcă nu ni s-au aprobat fonduri guvernamentale.
Pentru Axa Suceava – Iași, drumul de legătură prin Dolhasca, unde nu suntem noi lideri de proiect, cei de la Iași au avut probleme cu un audit de trafic, s-au deblocat lucrurile și dăm drumul și acolo.
În ianuarie anul viitor vom scoate la licitație tronsonul de drum Câmpulung – Rarău. Am vrut să începem anul acesta dar am avut o problemă cu zona ”Natura 2000”.”

Spitalul Județean

”O noutate, în ceea ce privește Spitalul Județean: Am cerut prin POR, Axa 8, decontarea de cheltuieli pe care le facem noi, pe sănătate. 23 de milioane de lei sunt banii pentru ambulatoriul pe care l-am început și pentru care sperăm să avem decontare din partea Comisiei Europene. Și din urmă, pentru alte modernizări care s-au făcut la Spitalul Județean, alte 30 de milioane de lei pentru care cerem decontare din bani europeni. Există această posibilitate și pentru că avem făcute lucrări din resurse proprii avem dreptul să primim peste 50 de milioane de lei bani înapoi de la Comisia Europeană, pe care să îi folosim în alte direcții.
Ne pregătim pentru construcția pasajului subteran modern între cele două spitale. Și dacă n-am primi acești bani de la Comisia Europeană, vom aloca resurse. Am cerut managerului Spitalului și echipei tehnice să dea drumul la proiect pentru că, obligatoriu, modernizarea celor două corpuri de spital fac să grăbim legătura subterană între acestea.
Lucrăm la un proiect pentru un spital nou de copii, am cerut aprobarea Ministerului Sănătății, am cerut bani de la Compania Națională de Investiții. Ieri am primit de la Banca Mondială o ofertă prin care, în colaborare cu Comisia Europeană, se poate oferi finanțare. Este vorba despre un spital cu 300 de paturi. Discuția este dacă vom face integrat și o maternitate. Este un proiect mare, curajos și am curajul să cer bani direct de la Comisia Europeană pentru a obține fonduri pentru construirea unui spital nou pentru copii, la Suceava.
În acest an am început cea mai mare investiție din ultimii 30 de ani de la Spitalul Județean Suceava, Ambulatoriul. La sfârșitul anului viitor sper să dăm în funcțiune acest ambițios proiect.
Am făcut parcări la Spital, sunt 145 de locuri de parcare, s-a configurat secția de boli paleative, s-a modernizat secția de cardiologie, am adus angiograful și suntem în linie dreaptă cu un bloc operator cu patru săli, pentru ca anul viitor să începem supra-etajarea corpului D al Spitalului nou.
Am finalizat documentația pentru un ambulatoriu la secția de boli infecțioase, studiul pentru helioport este finalizat iar anul viitor intrăm în linie dreaptă cu finalizarea acestui proiect. Am semnat contractul cu ANL pentru construirea a 30 de locuințe pentru medici.
Pregătim pentru 2019 înființarea unui compartiment pentru chirurgie plastică și arși. De asemenea, un scintigraf ne-am propus să procurăm anul viitor pentru spitalul județean. Pregătim de asemenea cantina-restaurant pentru personal și pentru aparținători la Spitalul Județean. Sunt proiecte curajoase, unele în derulare, altele în pregătire pentru perioada care urmează.”

Aeroportul

”S-a semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru noul terminal de pasageri de la Aeroport. Pe 14 decembrie a.c. aveam 338.000 de pasageri pe Aeroportul ”Ștefan cel Mare”, estimăm ca sfârșitul de an să ne găsească cu 350.000 de pasageri, față de 262.000 anul trecut, o creștere de 33% numai în ultimul an. Dacă ne raportăm la anul 2016, când aveam 57.000 de pasageri, creșterea a fost de 7 ori. Dinamica pe Aeroportul ”Ștefan cel Mare” a fost consistentă și noi trebuie să răspundem așteptărilor.
Avem în momentul de față 7 destinații externe și una internă. Din martie anul viitor anunț că vom avea noi curse spre capitale europene de pe Aeroportul ”Ștefan cel Mare” din Suceava. Nu pot spune mai mult astăzi legat de acest subiect.
Noul terminal va avea o capacitate de 570.000 de pasageri anual, 340 de pasageri vor putea fi prelucrați pe oră. Va avea trei porți: două de plecare și una de sosire. Suprafața construită va fi de 1670 de metri pătrați.
Am avut o discuție la Alba Iulia cu comisarul european Corina Crețu, pe care am rugat-o să țină cont că am făcut un împrumut pentru acest nou terminal de la Aeroportul Suceava pentru a găsi soluții să ne deconteze acești bani pe fonduri europene. Așa cum s-au găsit bani pentru drumuri sau pentru spitale, cum se discută astăzi, să se găsească soluții de decontare și pentru această investiție. Noi am făcut un împrumut dar dacă s-ar găsi o astfel de soluție, bani se vor duce în altă parte pentru că, slavă Domnului, avem ce face cu ei.
Din 2019, Aeroportul ”Ștefan cel Mare” nu mai primește subvenție de la Consiliul Județean Suceava, pentru că ordonanța corporatistă prevede foarte clar că, dacă doi ani consecutiv s-a depășit numărul de 250.000 de pasageri, nu se mai pot primi subvenții. Din fericire pentru noi, Aeroportul are un număr destul de mare de pasageri, astfel încât va putea merge singur pe picioare de anul viitor.”

Muzeul

”Avem o bucurie legată de numărul de vizitatori la Muzeul Bucovinei. Ajungem undeva la 375.000 de vizitatori la unitățile Muzeului Bucovinei. Față de 334.000 în 2017, creșterea a fost mare, de 13%. Cu expozițiile la care au participat vizitatori, depășim 400.000 de persoane care au vizitat muzeele noastre.
Avem deja spațiul și am depus un proiect transfrontalier în valoare de 1 milion de euro pentru înființarea Muzeului de Artă. Avem peste 600 de metri pătrați de spații de la fostele Arhive Naționale, avem peste 6000 de piese care așteaptă să fie expuse. Cred că va fi un punct de interes cultural foarte important în cadrul Muzeului Bucovinei.”

Turismul

”Estimăm numărul de turiști în județul Suceava ca fiind de peste 430.000 în acest an, față de 380.000 câți au fost anul trecut. Este o creștere de circa 13%. 37.000 de turiști sunt străini, o creștere de 10% față de anul trecut. Pe primul loc sunt turiștii din Spania, urmează germanii, italienii, francezii, polonezii. Interesant este că turiștii maghiari au început să viziteze Bucovina, fiind o creștere foarte mare a numărului acestora față de anul trecut.
Pe lângă gradul de umplere a pensiunilor și hotelurilor din zonele tradiționale, a început să crească gradul de ocupare în zonele Rădăuți și Siret, zone în care procentele nu erau atât de bune în anii trecuți.
Propunem mâine, 20 decembrie, în ședința Consiliului Județean, participarea la 9 târguri internaționale printre care cel de la Madrid dar și la Viena, la Târgul de iarnă.”

Anul centenar

”Consiliul Județean în parteneriat cu Primăria municipiului Suceava dar și cu alte primării din județ, închidem anul centenar onorabil. O spun alții, nu o spunem noi. Onorabil în ceea ce privește consistența evenimentelor și a acțiunilor, vizibilitatea care a fost la tot ceea ce s-a întâmplat.
Am dat startul pe 28 noiembrie 2017, cu Caravana Zestrea Bucovinei, care a parcurs tot județul, am avut multe evenimente, până la prezența Bucovinei la Viena, poveștile de succes cu sucevenii din Diaspora, Oktober Fest, dezvelirea statuilor lui Iancu Flondor la Suceava și la Alba Iulia, sesiunea extraordinară a Academiei Române la Suceava, celelalte evenimente de omagiere, mă fac să spun că județul Suceava a avut o prezență și o acțiune onorabilă, decentă și consistentă în anul centenar.
Fără sprijin din afară. Pentru multele proiecte pe care le-am propus nu am avut sprijin deloc de la Guvern. Am primit la un moment dat, dar prea târziu, o aprobare pentru medaliile pe care noi deja le făcusem. Lucrurile erau deja consumate.
Am primit ieri o solicitare de la Banca Mondială, din câte știu a primit-o și Primăria municipiului Suceava, legat de posibile proiecte de cofinanțare, proiecte mari, de peste 6 milioane de euro în special pentru infrastructură. Urmează ca departamentele tehnice să dea un răspuns până mâine. De la a doua centură a Sucevei, care este foarte necesară, până la drumul rapid Siret – Suceava – Pașcani, șosele ocolitoare de care este nevoie și la Gura Humorului și la Câmpulung, și la Vatra Dornei, la Fălticeni, pentru devierea traficului greu. De asemenea, pentru transportul intermodal ar putea fi oportună atragerea unor astfel de finanțări.”

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *