BOBOTEAZA în calendarul popular. Semnificații, datini, credințe, practici magice în lumea satului bucovinean

Dăruiții etnografi, specialiști ai Muzeului Național al Bucovinei, care trudesc cu dedicație și mare plăcere la Muzeul Satului Bucovinean, ne-au povestit azi, prin intermediul paginii oficiale de socializare, ce semnifică, ce sărbătorim, cum sărbătorim, ce să facem și ce să nu facem în ajun și în mare zi de Sărbătoare a Luminării, BOTEZUL DOMNULUI.

Nu facem decât să redăm, în cele ce urmează, frumoasa poveste dedicată ajunului și zilei marii sărbători creștin BOTEZUL DOMNULUI, cea care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă dedicate celebrării renaşterii cosmice, de reînnoire a timpului, postată pe pagina oficială de facebook a Muzeul Satului Bucovinean.

Așadar, ne spun specialiștii Muzeului Satului Bucovinean ”Sărbătoarea Luminării, BOTEZUL DOMNULUI, consacra iniţierea în creştinism, iar Slujba de Iordan, prin ritualul de sfinţire a apelor, Agheasma Mare, era însoţită de practici de purificare.

Considerată o sărbătoare la fel de importantă ca şi Crăciunul, este întâmpinată şi în Bucovina cu respectarea tradiţiilor moştenite.

Ajunul Bobotezei era ziua de purificare prin post, când nu se consumau lapte, branză, ouă, carne. Masa de Ajun respecta tradiţiile mesei din Ajunul Crăciunului, cu elementele ritualice: paie puse sub faţa de masă, sarea în colţurile mesei pe care se aflau alimentele de post, grâu fiert cu nuca şi miere, borş, prune uscate, sarmale cu crupe, plăcintă cu varză, bob fiert. Unii dintre credincioşi ţineau „post negru” în această zi, pentru sănătate, belşug şi noroc.

Ziua de Bobotează începea la biserică unde, după liturghie, credincioşii participau la procesiunea de sfinţire a apelor, locul care se alegea fiind în curtea bisericii, la o fântână sau la o apă curgătoare. Dacă era ger se tăia o cruce de gheaţă, în jurul căreia se desfăşura ceremonialul religios, iar cei mai curajoşi se aruncau în apă pentru a fi sănătoşi şi feriţi de friguri. 

Aghiasma Mare era luată de fiecare credincios, în vase de lemn sau sticlă în care se puneau fire de busuioc. La întoarcerea acasă se sfinţea gospodăria, se purifica aerul prin afumare, iar aghiasma se bea în zilele de post sau „ la nevoi”, cu credinţa că te ferea de boli, pentru că nu se „ strica” niciodată.

În ziua de Bobotează tinerii ridicau ruguri din vreascuri şi frunze uscate, săreau peste focuri, iar la final, luau cărbunii şi afumau livezile pentru rod bogat. Băieţii până la 12, 13 ani mergeau prin sate cu Chiraleisa, obicei augural pentru bogăţia recoltelor, manifestat prin strigături şi urări de belşug.

CE ESTE BINE SĂ FACI LA BOBOTEAZĂ?  Să dai fânul şi sarea sfinţite  la masa de Ajun, la vite, căci vor fi ferite de boli, să pui busuioc sub lăicerul de pe laiţa din casa cea mare unde se aşează preotul, căci este bun pentru aflarea ursitei, pentru farmece şi descântece, să aduni cenuşa din sobă şi să o presari pe straturile de legume să nu le mănânce  „gujuliile”, să bei dimineaţa, pe stomacul gol, aghiasmă, cel puţin câteva zile, căci vei fi sănătos tot anul.

CE NU ESTE BINE SĂ FACI LA BOBOTEAZĂ?  Să nu te cerţi în ajun cu nimeni, să nu împrumuţi nimic de lângă casă, căci vei avea tot anul pagubă, să nu speli rufe o perioada de timp pentru că apa este sfinţită.”

Noi le mulțumim specialiștilor muzeului pentru tot ceea ce fac, iar pe dumneavoastră vă invităm să vizitați muzeele dar și să le accesați paginile de facebook, adevărate oaze de relaxare, inspirație, frumusețe, cunoaștere, cu imagini, activități și istorisiri pentru toate gusturile și vârstele.

Mai multe despre lumea magică a satului bucovinean, găsiți la un clik distanță: https://www.facebook.com/MuzeulSatuluiBucovineanSuceava

 

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *