Buzduganul covid și ausweisul național

Dr. Virgil Răzeșu – Piatra Neamț

Da, așa arată inamicul, ca un buzdugan cu prelungiri pe toată suprafața, iar pe secțiune apare cu o coroană de astfel de prelungiri, de unde-i vine și numele.

Creditat cu o mortalitate redusă, de numai 3% (gripa spaniolă de la sfârșitul Primului Război Mondial, cu indice de letalitate dublă, a făcut 3 milioane de victime în Europa și 30 în lume) COVID-19 are alte proprietăți. Bilanțul exprimat în morți nu se va apropia nici pe departe de gripa amintită, dar pandemia actuală este marcată de o capacitate de difu­ziune fără egal, care nu lasă prea multe teritorii indemne de boală și nici un domeniu de activitate umană neafectat.

Întregul mapamond a fost prins pe picior greșit. Fără rezistență naturală, fără vreo armă de luptă împotriva acestui inamic, omul este incapabil de a-i opune o rezistență activă oricât de neînsemnată, singura posibilitate de a-i supraviețui fiind fuga din cale.

COVID-19 zdruncină omenirea din temelii, îi paralizează toate activitățile și mult mai nefaste decât mortalitatea vor fi efectele generale dezastruoase, cu precădere eco­nomice. Spectrul foamei, de amploare mondială, întrezărit la orizont, nu este o simplă fantezie.

Actuala pandemie este un unicat absolut, incomparabil cu nici una dintre toate celelalte calamități ale istoriei. Poate că singura apropiere posibilă este catastrofa care a dus la dispa­ri­ția dinozaurilor, despre care avem puține cunoștințe și mai multe pre­supuneri.

COVID-19 marchează ora ”ZERO” a omenirii, nici măcar o oră ”25”.

Lumea trebuie regândită și reconstruită din temelii, după alte principii, cu renunțarea la tot ce și-a dovedit eșecul în timp. Granzii și puternicii lumii nu au de ales. Omenirea nu se mai poate întoarce la vechile canoane depășite, la uriașele discrepanțe între diverse categorii de cetățeni ai lumii. Toți reprezentanții societății trebuie să dea și să primească, proporțional cu propria contribuție la binele general. E o lege care nu mai poate fi ignorată.

Adevăratul jandarm al omenirii a apărut. Perfect instruit, își spune povestea, își joacă rolul și nu se va lăsa alungat. Ne-a trimis deja un aver­tisment. Dur și nu prea. Dacă nu vom învăța nimic din toată năpasta asta, vom fi puși la zid. Și nu va fi bine. Nimănui.

….

”Minuni în vremea noastră/Nu văd a se mai face”. Așa grăia poetul Grigore Ale­xan­drescu. Pe vremea lui. La vremea noastră, minunile sunt la ordinea zilei, se fac chiar sub ochii noștri, cu concursul și sub oblăduirea unora dintre noi, ba și în disprețul bunului simț,  al spiritului civic și al unei sfidări grosolane. 

Ce exemplu mai grăitor ne pot oferi societatea și administrația noastră, la fel de ne­pu­tin­cioase și pasive decât ce s-a petrecut joi 9 aprilie, în plină pandemie soldată cu mii și mii de victime ? Internetul ne oferă știrea că douăsprezece curse de avion charter au plecat către Germania de pe aeroporturile din Cluj și Sibiu. Nu știu dacă mențiunea este exactă, dar și dacă un singur avion a luat calea aerului, în condițiile instantaneelor fotografice văzute la scenă deschisă, atunci cei care nu-și mai dau rândul să ne asigure că nu mai dorm de grija noastră și cât de mult ne vor binele, ar trebui să-și semneze demisiile și să dispară pentru totdeauna de pe firmamentul opiniei publice.

Dar înainte de a intra în miezul problemei, o întrebare își face loc printre celelalte : cum este posibil ca aeroporturile civile ale țării, multe, puține câte sunt, să se bucure de o dublă măsură ? Unele țin de guvern, prin Ministerul Transporturilor, în vreme ce altele cad în sarcina Consiliilor Județene. Cum de nimeni n-a luat atitudine față de această anomalie ? Cum de atâția președinți de țară, politicieni, guvernanți și generali, nu s-au sesizat că spațiul aerian al țării ține de siguranța națională ? Care nu poate fi lăsat la cheremul și bunul plac al unui slujbaș al locului, liber să decidă ce avion pleacă ori vine în țară. Mi se pare o chestie elementară, de bun simț, trecută mult prea ușor cu vederea. E de mirare ? Nici poveste. Situația are o soră geamănă, cu aceeași semnificație și de aceeași gravitate. Ia luați aminte : unitățile militare sunt păzite (?!?) de civili aparținând Consiliilor Locale sau unor firme private. Nu ești îndreptățit să te întrebi cum este posibil ca adevărații militari să accepte asemenea reglementări ?

Mai mare rușine nici că se poate, cu episoadele din 9 aprilie ! Nu, nu este un caz oarecare, nu seamănă cu nu știu ce individ care-și părăsește casa ca să-și cumpere țigări sau o doză de bere fără să fi semnat declarația pe proprie răspundere sau altul aidoma care se alege cu o amendă.

Este vorba de o complicitate asumată, prea vizibilă ca să poată fi ocolită și ascunsă sub preș. Oamenii aceia veniți la Cluj și Sibiu au străbătut zeci și sute de kilometri, au călătorit cu autobuzele, nu cu niște drone invizibile. Au trecut prin zeci și zeci de filtre care  trebuiau să-i oprească, pentru nenumărate moduri de încălcare a legii. Cu siguranță că aveau un ausweis, o parolă de liberă trecere. Cine a dat-0o ? Odată ajunși pe aeroporturi, cum s-au res­pectat normele impuse de ordonanțele militare ? Severe și restrictive doar pentru prostime și neputincioși.

Abia seara târziu, post-festum, domnul ministru Velea a schițat niște scuze anemice  pentru evenimentele petrecute la Cluj. Vizibile de milioane de oameni. Cu o seninătate angelică, a reiterat  asprimea propriilor ordonanțe. Militare. Cam puțin. Ca să nu mai spun că primul ministru și-a făcut și el datoria din vârful buzelor și a făcut o vagă aluzie, su­ficientă să înțeleagă tot prostul, și a dat-o la întors cu contractele în derulare sau întrerupte.

Nu mă duc cu gândul la telefoanele roșii care au zbârnâit ca să împlinească nevoile acute ale unei doamne prea suspuse, aflată la ananghie, dar drumul către ele este prea direct ca să poată fi înnăbușit.

La vremea bilanțurilor, fiți siguri că românii vor fi arătați cu degetul că au adus și au împrăștiat virusul ucigaș, cu ausweisuri măsluite.

Dr. Virgil Răzeşu este medic chirurg, doctor în Științe Medicale,  membru titular şi fondator al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (1985), membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale (1996),  membru titular sau de onoare a 11 Societăţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Este autor al mai multor lucrări științifice de referință în domeniul chirurgiei precum și a mai multor volume de beletristică, fiind și traducător. S-a născut în 7 februarie 1932 la Brăila, după absolvirea facultății a fost medic în comuna Adâncata din județul Suceava. A fost, până la pensionare, șeful Secției Chirugie la Spitalul din Piatra Neamț.  

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *