Casierița din Gara Burdujeni, care le face pe toate
Gara Suceava – Burdujeni, copie fidelă a unei gări din Italia, ori din Elveția, din Europa oricum, o clădire impozantă, monument istoric, care avea acum 20-30 de ani viață proprie, cu ceferiști roind dintr-un loc în altul, cu impiegați care se ciocneau nas în nas pe peron cu polițiștii, mai înainte milițienii de la TF, cu casiere aspre dincolo de geamurile minuscule de la ghișee prinse între gratii sigure, a fost recent reabilitată.
Renovarea clădirii a costat milioane de euro, parcul din față a fost modificat după pretențiile șefilor de la CFR, taximetriștii au fost fugăriți spre pârâul cu rațe, fiindcă terenul din fața gării aparține Căilor Ferate Române și nimănui nu i se permite să-l folosească.
Acum că veni vorba despre folosință, nimeni nu mai poate să folosească nici numărul de telefon vechi, ”pe fix” al Gării Burdujeni, acolo unde oamenii mai puțin familiarizați cu noile tehnologii sunau să afle informații despre mersul trenurilor și despre câte altele, pentru că acesta nu mai este funcțional. Dar nu a fost șters de pe pagina Gării Suceava – Burdujeni, sub-entitate a CFR Călători, așa încât ”robotul” de la Romtelecom anunță suav apelantul că postul a fost decuplat.
Mai este un număr, de mobil, la care răspunde o doamnă. Încurcată, presată, nițel agasată, doamna reacționează: Doriți informații? Da, acesta este singurul telefon. Dar eu sunt casieră. Singura casieră din gară. Iertați-mă, trebuie să vând niște bilete, stați în telefon… Unde mergeți? Schimbă vorba doamna către oamenii din partea cealaltă a ghișeului. Vinde niște bilete și revine.
I se spune despre ce este vorba, cu rugămintea ca solicitantul să poată fi pus în legătură cu cineva care să aibă mai mult timp la dispoziție.
Numai eu sunt, spune doamna casieriță și responsabilă pentru sectorul de informații și cine știe peste câte alte sectoare din Gara Burdujeni.
Își trage sufletul și explică, lămurind apelantul: Așa trebuie să procedați, acolo trebuie să mergeți, tot la o casierie a gării. Scuzați, s-a făcut deja coadă. Mulțumesc. Poftim, unde doriți?
Și uite așa ne lămurim că într-un mamut de gară cum este cea din Suceava – Burdujeni, singura persoană care rezolvă probleme este casiera iar în sistemul întreg al CFR Călători, dacă vrei să rezolvi o chestiune, tot la o altă casieră trebuie să apelezi.
Sunt sigur că aceste fete nu-și văd capul de treabă. Sunt sigur că sunt cele mai prost plătite din tot sistemul CFR și trebuie să facă munca cea mai grea, fiindcă sunt în prima linie, zi de zi, lună de lună, an de an, trebuind să înfrunte direct mofturile clienților și presiunea șefilor care există și ei undeva, prin niște birouri.
Structura de personal a CFR Călători nu a fost cine știe ce diminuată în ultimii ani. S-au făcut greve, s-a ajuns la compromisuri.
Dar chiar a fost necesară concedierea vocii simpatice de la informații care răspundea prompt la telefon? Costul abonamentului la telefonul fix a fost atât de împovărător pentru Gara Suceava – Burdujeni de se risca falimentul?
Desigur, în zilele noastre sunt oferite informații pe internet despre mersul trenurilor, sunt posibile programări ale călătoriilor on-line, la fel și cumpărarea de bilete. Dar dacă pică satelitul? Dar ce face băbuța care vrea să-și viziteze nepotul de la Moldova Nouă și are doar mobil cu butoane, fiindcă nu știe cum să dea cu degetul pe ecran? Zic și eu așa…
