Cine nu vrea salvarea Bisericii din lemn a lui Dragoș Vodă de la Putna?

În partea dinspre deal a cimitirului bisericii din Putna, pe un tăpșan luminat de soare în zilele senine, uneori bătut de vânt și ploi, îngropat de ninsori iarna, stă dreaptă de îndată șase sute de ani, o bisericuță tăcută, bârnele ei de stejar milenar  căpătând în timp, atât de mult râvnita patină cafenie închisă, a perenității.

Această bisericuță din lemn, socotită de unii experți suedezi ca fiind cea mai veche din Europa, de alții doar cea mai veche din țară, este moștenirea legendarului descălecător Dragoș Vodă, cel dintâi întemeietor al Moldovei. După un secol de la ridicarea ei de către marele strămoș, acolo unde astăzi locul se numește Volovăț, sat cu oameni vrednici și acum, ca și în acele vremuri,  voievodul Ștefan cel Mare, a adus bisericuța, purtată bârnă cu bârnă,  cu carele, la Putna, acolo unde se construia marele edificiu, Mănăstirea  știută de acum o sută cincizeci de ani ca fiind Ierusalimul Neamului Românesc, vorbe rostite de marele poet Mihai Eminescu. În mijlocul lunii august a anului 1871, acesta, alături de alți corifei ai culturii românești: Ciprian Porumbescu, Ion Slavici și alții, au sanctificat încă odată, de această dată cultural, spațiul dintre Dealul Crucii și Plopi, la marea sărbătoare prilejuită de împlinirea a 500 de ani de la sfințirea Mănăstirii.

Bisericuța lui Dragoș Vodă stătea atunci, ca și înainte, cumva stingheră pe tăpșanul de sub coastă, așteptându-și vremea. Nu s-a putut niciodată compara cu splendida construcție de zid dinspre deal , către care privea cu mulțumită așteptare și vrednică admirație. Nici cu mărimea, nici cu podoabele. Stătea atunci, ca și înainte, ca o bună mamă bătrână, bucuroasă că cei care au venit pe acest colt de rai  după ea sunt odrasle vrednice și lăudate de lume.

A trecut încă mai bine de un veac de atunci.

Părintele Constantin Croitoru, preot paroh al Bisericii cu hramul Nașterea Maicii Domnului din Putna, care are în grijă și biserica lui Dragoș Vodă din cimitirul satului, a gândit că se poate face ceva pentru ca această construcție să nu se prăbușească sub povara atât de multor veacuri.  De 30 de ani caută înțelegere și sprijin în lupta lui peste tot: la Arhiepiscopie, la Primărie, la Direcția de Cultură, la parlamentari, la sucevenii din guverne, la asociații non guvernamentale, și în câte alte locuri, cu gândul că vocea lui și a comunității din Putna care  păstrează în mijlocul ei acest giuvaer neprețuit istoric și creștin deopotrivă, să fie restaurat, pentru a fi lăsat moștenire mai departe celor care vor veni după noi.

În alte articole, am lansat și noi apeluri pentru salvarea acestui monument inestimabil cu gândul că și  mass media ar putea să-și aducă contribuția la  meritoasa  osteneală a părintelui Constantin Croitoru.

Fiindcă, așa cum veți vedea în fotografiile adăugate, bisericuța din lemn a lui Dragoș Vodă are de luptat și cu intemperiile care îi uzează an de an tot mai puternic cheutorile, cu cariile care mestecă lemnul bârnelor din stejarii milenari, și precum se constată acum, cu o mare indolență umană,  a cărei sursă nu se știe unde se află exact. Fiindcă, la prima vedere, toți cei cărora părintele Croitoru le-a cerut sprijin, și-au arătat dorința de a-l ajuta, pentru ca acest edificiu emblematic pentru civilizația creștină din acest colț de lume să nu se prăbușească.  Din păcate,  toate promisiunile acelor au rămas doar la stadiul de vorbe goale.

Și de aceea, pe bună dreptate, întrebăm: Cine sunt aceia care nu vor ca Biserica de lemn a lui Dragoș Vodă de la Putna, cel mai vechi edificiu creștin ortodox construit din lemn din Moldova, din țară și poate chiar din întreaga lume, să fie restaurat și păstrat pentru viitorime?   S-a vorbit despre accesarea de fonduri europene în acest scop. Dacă este atât de dificilă realizarea unui proiect acceptat de birocrația UE, îi este chiar atât de greu statului Român să identifice resurse proprii pentru această lucrare?

Cât ar putea să coste? Când miliarde, zeci de miliarde de lei se scurg anual către destinații inutile, ar fi cu neputință ca doar câteva milioane să fie îndreptate spre biserica lui Dragoș Vodă?  

Avem acum ministru al Culturii sucevean, tânăr și doritor să își lase amprenta pe lucruri care să treacă dincolo de mandatul său, spre pomenire. Cât de greu i-ar fi domnului Bogdan Gheorghiu să se aplece asupra acestei probleme iar prin puterea lui de persuasiune să convingă pe colegii săi din Guvern că, investind puțin în această operă de restaurare, își vor găsi toți  locul în rândul ctitorilor și vor avea parte de pomenire veșnică, și în biserică, dar și în cărțile de istorie? Cât de mult reprezintă acest simbol pentru Bucovina, în aceste timpuri în care se organizează an de an manifestări de mare amploare pentru promovarea obiectivelor istorice și religioase din această parte a țării?

Pentru că altfel, în scurtă vreme, strămoșeasca bisericuță din lemn a celui dintâi descălecător al Moldovei va fi praf și pulbere în lumea reală, rămânând doar imagini cu ea și o tristă poveste, tot în acele cărți de istorie. Iar cei care au putut și nu au vrut, ori nu s-au ostenit, vor fi și ei consemnați, cu siguranță în capitolul din istorie rezervat, în care se va vorbi despre indolență, nepăsare ori dispreț față de moștenirea comună a românilor.

Invităm cititorii să contribuie prin comentariile și sugestiile lor și să vină astfel în sprijinul părintelui Croitoru care și-ar dori ca să vadă că eforturile sale de trei decenii,  nu au fost în zadar.

Please follow and like us:

3 comentarii la „Cine nu vrea salvarea Bisericii din lemn a lui Dragoș Vodă de la Putna?

  • 6 iunie 2021 la 8:48
    Permalink

    Este pe lista Ambulantei pentru Monumente Moldova in 2022.

    Răspunde
  • 8 iunie 2021 la 5:32
    Permalink

    ”… stă dreaptă de îndată șase sute de ani”, adicătele 2021-600=1421. Adică?
    ”… cel dintâi întemeietor al Moldovei” ? Următorii întemeiertori cine sunt?
    ”…celui dintâi descălecător al Moldovei”? Următorii descălecatori cine sunt?
    ”…socotită de unii experți suedezi ca fiind cea mai veche din Europa, de alții doar cea mai veche din țară”? Aveti docomente în acest sens, domnu ziarist?

    Răspunde
    • 11 iunie 2021 la 7:59
      Permalink

      Construită înainte de 1400 la Volovăț, biserica a fost demontată de Ștefan cel Mare și mutată la Putna în prima parte a domniei sale. Așa spun alții, mai dinainte. Deci stă dreaptă de când a fost ridicată din nou în picioare, în a doua jumătate a veacului al XV -lea, adică de ”îndată 600 de ani”. Despre descălecatul dintâi al lui Dragoș și cel de-al doilea, al lui Bogdan, recomand izvoarele istorice la îndemână: letopișețele cronicarilor moldoveni și Descrierea Moldovei, autor Dimitrie Cantemir. Toată documentația despre cercetările ”experților suedezi” o puteți obține direct de la sursă, de la preotul paroh. Textul publicat este un apel, nicidecum un studiu științific. Autorul, ”domnu ziarist” nici nu are căderea să-l realizeze și nici nu și-a propus altceva decât să sensibilizeze pe cei care ar putea să pună în practică un proiect de restaurare, de multe ori promis, niciodată concretizat. Dacă vă deranjează ideea și căutați hibe în text, cratime, virgule ori neadecvări statistice, este dreptul dumneavoastră.

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *