”Confesiunile unui trecător”, lansare de carte Constantin Horbovanu, cu ”sold out”, la Biblioteca Bucovinei
Multum in pavro! Veche vorbă a înțelepților latini. Mult în puține cuvinte, este sigur, unul dintre atributele asociate literaturii umoristice. Umoriștii te fac să râzi, dar nu în hohotele zgomotoase pe care le-ar provoca un banc rostit cu voce tare pe la petreceri, ei te fac să zâmbești, dar altcumva decât atunci când privirea ți se îndreaptă către petalele suave ale unei flori, te fac să te întorci către sine, dar nu în felul sfielnic cu care pășești într-un cimitir.
Scriitorii autori de literatură umoristică, foarte puțini la număr, trebuie să aibă înzestrarea naturală cu ochi limpezi, pentru a privi și înțelege ”comédia umană” în ansamblul ei, să aibă în traistă și punguța cu talent dar și, neapărat, teancul de cultură care să-l ghideze în această lume încâlcită.
Constantin Horobovanu, scriitorul sucevean, venit de prin părțile Dorohoiului acum jumătate de veac, aclimatizat și însușit de comunitatea culturală de dincoace de apa Siretului, îndeplinește toate aceste condiții.
Cartea cea nouă, ”Confesiunile unui trecător”, lansată aseară la Biblioteca Bucovinei, cu sala ”Elena Greculesi” arhiplină, o dovedește pe deplin. Este doar al patrulea volum publicat de Constantin Horbovanu, (după ”Înțelepciunea umorului” – 2014, ”Cu cărțile pe față” – 2016 și ”Așa-i românul!” – 2019). Dar mai înainte, scriitorul a fost corespondent al renumitei, pe vremuri, reviste ”Urzica” și autor de schițe umoristice dramatizate de mari actori, la postul național de Radio.
Volumul cel nou lansat este al scriitorului – trecător negrăbit Constantin Horbovanu, care privește, fixează momentul, și îl developează în felurite moduri: scenete văzute ori doar reținute cu coada ochiului, frânturi din viața reală, constatări, reflecții, toate pline de subînțelesuri care nu doar produc buna dispoziție vizată de autor, dar pun și mintea cititorului în mișcare, determinându-l să coboare mai în profunzime, în sensul mai adânc al celor descrise.
O carte elegantă, publicată la Editura Cygnus, cu sprijinul unor oameni valoroși, prefațată de Luminița Reveica Țăran, postațată de inimosul Gheorghe Sauciuc și de Mircea – Nanu Muntean.
Câteva cuvinte despre evenimentul de ieri după amiază, de la Biblioteca Bucovinei ”I.G. Sbiera”. Ca de fiecare dată, profesorul Constantin Gabriel Cărăbuș, directorul Bibliotecii, gazdă bună, a fost la înălțime. Vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Niculai Barbă, a prezentat mesajul prin care a garantat sprijinul constant oferit de instituția pe care o reprezintă pentru actul de cultură. El a profețit că, deși acum publicul pare a fi mai puțin interesat de lectură, atunci când lumea se va lămuri că nu inteligența artificială ci mintea umană este cea care dă sens civilizației, de exemplu peste o sută de ani, oamenii vor reveni în biblioteci.
Universitarul Neculai-Marcel Flocea, care a fost moderatorul întâlnirii, a gestionat intervențiile celor care au dorit să-și exprime gândurile legate de noua carte a scriitorului Constantin Horbovanu, cu multă îndemânare.
La final, legat cumva de spusele vicepreședintelui Niculai Barbă, și în ton cu ”însemnările” trecătorului – autor al cărții despre care am vorbit, adaug:
Am urcat în taxi, să ajung devreme la eveniment și zic șoferului: La Biblioteca Bucovinei, vă rog. Unde? La Biblioteca Județeană! Unde? Clădirea aceea de lângă hotelul lui Severin! Aha, de ce nu spuneți așa?…După câteva momente sunt întrebat de taximetrist: Dar aia mai funcționează? Am tăcut.
Funcționează, dragi cititori de cărți, iar la lansarea de carte a lui Constantin Horbovanu, peste 200 de oameni care citesc au fost prezenți, locurile pe scaune nefiind suficiente. ”Sold out”, ce să mai vorbim!
Dacă mai adăugăm și pe ceilalți încă pe atâția suceveni care au participat aseară tot acolo și la o altă lansare, cea a cărților scriitorului Viorel Ilișoi, moderată de jurnalistul și scriitorul Tiberiu Avram, se poate aprecia că 500 de oameni într-o singură zi, la numai două acțiuni culturale de la Biblioteca Bucovinei, nu-i puțin lucru.
Mulțumesc pentru poze, Ami Vițega!
Neculai ROȘCA
