Cu mască până sub ochi, fes până pe sprâncene și fără amprente. Oportunitate pandemică sau nu?

Uite cum stau eu în fața casierului, la magazinul din colțul blocului: Masca până sub ochi, fesul până pe sprâncene. Dau să număr banii, să plătesc ca de obicei: dezinfectantul pentru mâini ucide-virus pe bază de Mona, chefirul,  franzela și punga. Degetele îmi alunecă pe lucioasele bancnote. Mă uit la vârfurile degetelor: Nicio denivelare! Amprentele au dispărut! M-am gândit pe loc, cum va fi debutul și ce câștiguri fără număr voi avea, îmbrățișând  noua mea meserie.   

Vânzătorul se prinde, vânându-mi privirea de vulpe isteață: Nicio șansă. Mai apoi îmi ține o prelegere scurtă despre cum înaintea erei noastre – cea antipandemică, mușteriii obișnuiau să  înmoaie degetele pe limbă, să numere banii la fix, să nu se înșele la cumpărare.

De când cu pandemia, unii dintre ei mai ridică pe furiș masca peste bărbie, îmbălează degetul și numără în acest fel cu totul tradițional  bancnotele din plastic, să nu scape, ferească Dumnezeu,  mai multe dintre ele pe mâna tejghetarului.

Apoi îmi arată cu privirea lui rotitoare, de bun gestionar de magazin, izvorâtă din fanta care i-a mai rămas la dispoziție între fes și mască, strălucitoarea cameră de luat vederi de deasupra, cu obiectivul țintit fix spre sertarul casei de marcat.

Ce gânduri deșarte de pricopsire ne mai trec nouă prin cap, acum, în era noastră pandemică.

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *