Dărăpănăturile de pe malul iazului din Fălticeni, pepiniera pentru mari campioni ai canotajului românesc, cu care se împăunează responsabilii din sportul românesc

Câți dintre noi știm în ce condiții se antrenează canotorii  de la CSM Suceava, o pepinieră de pe malul iazurilor fălticenene din care, pe parcursul anilor, copii plecând pentru întâia oară cu barca pe lac, au devenit după aceea mari campioni, pentru care s-a intonat imnul național la campionate mondiale și europene?

Ioan – Nicu Despa este antrenorul de canotaj al clubului CSM Suceava. Vasile Băițan este directorul clubului CSM Suceava. Pe seama celor doi sunt lăsați de părinți copii care vor și mulți dintre ei reușesc să ajungă mari campioni după ce se antrenează ani mulți pe luciurile de apă de la Fălticeni. Aceste iazuri oferă cadrul ideal pentru antrenamentul tinerilor sportivi iar Nicu Despa le oferă îndrumarea necesară. Ce folos însă, dacă baza sportivă de pe malul iazului  este o suită de dărăpănături putrede, în care nici șobolanii n-ar mai vrea să intre, darmite tinerii sportivi campioni naționali, europeni și mondiali formați de mâinile micii echipe de antrenori de canotaj de la Fălticeni – Suceava? Și totuși, ei trebuie să intre în fiecare dimineață în interiorul acestor șoproane pentru care termenul insalubru are conotație aproape pozitivă, de acolo să ia bărcile și vâslele, ferindu-se de bucățile de lemn care cad constant din acoperișul sprijinit în popi și șpraițuri provizorii.

Tinerii sportivi ies cu bărcile pe lac și acolo este viața lor. Acolo se antrenează, acolo concurează unul cu celălalt, acolo leagă prietenii. După amiază, trebuie să readucă bărcile și vâslele în dărăpănătură, cu grijă în suflet că dacă hardughia se prăbușește peste noapte, rămân fără bază nautică de antrenament.

Aceasta aparține Ministerului Tineretului și Sportului și de ani întregi se cer bani pentru reabilitarea ei. N-u s-a dat nici un leu, cel puțin așa spune directorul CSM Suceava, Vasile Băițan, care susține că a făcut cereri din anul 2013 încoace, an de an. Este și un proiect în acest sens, care nu a fost luat în seamă la București. De un an încoace, cineva din guvern a lansat în spațiul public ideea că aceste baze sportive să fie preluate de administrațiile publice locale. Primarul de la Fălticeni, Cătălin Coman, s-a bucurat că în acest fel va reuși să intervină pentru reabilitarea bazei de canotaj. La fel se bucurase atunci și primarul de Suceava, Ion Lungu, care declara că dacă CSM ar intra în administrarea municipiului reședință de județ, multe lucruri bune se vor putea face pentru sportul sucevean.

La București și pe cale de consecință, la Suceava și la baza de canotaj de la Fălticeni însă lucrurile s-au complicat. Deși în primăvara acestui an Ministerul Tineretului și Sportului își manifestase acordul pentru preluarea bazelor sportive de către administrațiile publice locale, când totul părea rezolvat, a intervenit Ministerul Justiției care a explicat că un astfel de transfer, cazul bazei de sporturi nautice de la Fălticeni, nu se poate face decât după ce CSM Suceava o să obțină documente de la Cadastru, cu măsurători exacte pentru clădiri și terenuri precum și o expertiză valorică. Aceste documente suplimentare costă CSM suma de 7000 de lei, pe care clubul nu îi are în buget.  

Directorul CSM Suceava a explicat că în ultimele săptămâni a făcut vizite dese la București, tocmai pentru a rezolva finanțarea pentru obținerea documentației necesare în vederea transferului celor 6,64 ari de teren pe care sunt amplasate acele construcții dărăpănate către Primăria Fălticeni, ce are întocmit proiect de reabilitare a bazei sportive nautice, dar pe care nu-l poate aplica deocamdată. Vasile Băițan a făcut și un scurt istoric al acestei baze sportive: în anii 80, clădirile de pe malul iazului aparțineau întreprinderii piscicole din Fălticeni și erau depozite pentru bărcile de pescuit. Un mare cantor român, Alioșa Grozavu, a venit din sud către nordul țării și a înființat la Fălticeni clubul de canotaj. A preluat acele barăci, a încurajat dezvoltarea sporturilor cu vâsle și după aceea, totul ține de o frumoasă istorie.

Cu precizarea că la aceeași bază sportivă nautică se antrenează și sportivii canonori de la Colegiul Național ”Nicu Gane” din Fălticeni, sub îndrumarea antrenorilor Ana și Vasile Avrămia, interesul municipiului Fălticeni pentru preluarea și modernizarea bazei va trebui  să fie și mai puternic.

Zeci de tineri s-au antrenat și apoi au participat la competiții de anvergură națională, europeană și mondială, obținând titluri cu care orice club de pe această planetă se poate mândri.

Antrenorul de canotaj al CSM Suceava, Ion  – Nicu Despa, ne-a oferit doar o listă scurtă a sportivilor care sunt chiar acum în activitate, plecați la competiții de cel mai înalt nivel de pe iazurile fălticenene:

Geanina Beleagă, dublă campioană mondială la juniori pentru CSM Suceava, multiplă campioană națională și dublă campioană europeană de juniori pentru CSM, acum la clubul Steaua. În 2017 și 2018, campioană mondială de seniori la canotaj, pentru Steaua București.

Cosmin Pascari, dublu campion mondial pentru CSM Suceava la juniori, locul II la juniori la un alt campionat mondial. În 2018, Cosmin Pascari a obținut titlul de campion european de seniori și este  camion european de tineret, ca reprezentant al CSM Suceava. Acum este la clubul Dinamo București.

Florin Artenie Fântânariu, campion mondial în 2018 și vicecampion olimpic de tineret, din partea CSM Suceava, cooptat în lotul olimpic de juniori.

Dumitru Alexandru Ciobâcă, vicecampion mondial de tineret în 2018, campion european de tineret în același an 2018. În 2017 a obținut medalie de bronz la Campionatele Mondiale de Juniori și medalie de argint la Campionatele Europene de Juniori,  reprezentând CSM Suceava, cooptat în lotul olimpic de seniori.

Larisa Elena Roșu, campioană mondială și dublă campioană europeană de juniori  pentru CSM Suceava, acum la clubul Steaua București, cooptată în lotul olimpic.

Iuliana Mihai, multiplă campioană națională pentru CSM Suceava, acum în lotul de tineret al clubul Steaua București.

Mai sunt alți patru sportivi în Lotul Național de canotaj, de la CSM Suceava: Georgel Viorel Iacob, Paula Filipovici, Petruța Popa și Florentina Neculăiasa.

Mai sunt alți tineri sportivi crescuți și antreanți în aceeași bază sportivă nautică dar aparținând clubului ”Nicu Gane”, care au obținut rezultate deosebite la campionate europene și mondiale precum: Ciprian Tudosă, Ioana Vrânceanu, Magdalena Rusu, Cristian Cojocaru, Sebastian Cornea, Georgiana Moroșanu, Andreea Vultur, antrenați Ana și Vasile Avrămia. Parte dintre ei au plecat, după ucenicia pe luciul de apă de la Fălticeni, la clubul Steaua București.  

Antrenorii oferă garanții că, prin zilnicele lor eforturi, asigură siguranța sportivilor care intră în bază.

Cu astfel de rezultare în competiții de un așa înalt nivel, cum poate să își închipuie cineva că pregătirea sportivilor spre finalul celui de-al doilea deceniu al veacului XXI, se poate desfășura în aceste condiții, pe care le veți constata dumneavoastră, cititorii români, urmărind galeria foto de mai jos? Întrebarea logică este, cui folosește un minister al sporturilor în România, dacă doar aceasta este preocuparea acestei structuri pentru acele pepiniere de valori, de unde pleacă marii campioni cu a căror rezultate guvernanții, de orice culoare politică ar fi, nu pierd niciodată prilejul să se împăuneze?  

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *