Drobul de sare și zona de agrement din lunca Sucevei

Am remarcat opiniile, mai ales cele negative, venite din partea concitadinilor, după ce zona de agrement de pe malul râului Suceava a fost deschisă publicului, la sfârșitul acestei săptămâni. Cei care au urmărit în timp, din 2019 încoace evoluția acestei investiții, își pot aminti că acum mai bine de doi ani, primarul Ion Lungu anunța că pot fi atrași bani europeni pentru o astfel de posibilitate: transformarea unei zone cu teren degradat, în zonă funcțională pentru locuitorii orașului Suceava. Erau niște bani puși la dispoziție din bugetul european, fix pentru astfel de investiții.
Ion Lungu a decis că nu poate rata o astfel de oportunitate, fiindcă la o investiție de peste 16 milioane de lei, contribuția municipalității era de puțin peste 2 milioane de lei. Proiectul european și-a urmat cursul firesc, a fost aprobat, s-a asigurat finanțarea lucrările au demarat.
Încă de pe atunci casandrele de serviciu de pe rețelele de socializare au profețit insuccesul proiectului, au blamat îngustimea viziunii primarului Lungu în ceea ce privește folosirea banului public. Că s-ar fi putut face cu banii aceia altceva, mai folositor.
Din păcate, banii europeni puteau fi folosiți doar pentru această strictă destinație. Nu se puteau folosi pentru plata subvențiilor la energie termică (doar în această toamnă, primăria a trebuit să plătească 15 milioane de lei (cam cât toată investiția din lunca Sucevei) , doar o primă tranșă, către Bioenergy și Thermonet, în contul acestor subvenții.
Nu se puteau folosi pentru reparații străzi, nici pentru extinderi de gaz metan în cartierele de margine, acolo unde sucevenilor le trece conducta de gaz pe sub geam dar nu se racordează fiindcă trebuie să scoată bani din buzunar, nici pentru rețelele de canalizare și iluminat public in noile cartiere, unde proprietarii n-au vrut să cedeze niciun metru pătrat din proprietățile cumpărate și trăiesc astfel în vile înalte de zeci de metri, pe ulițe de câțiva metri lățime.
Problema cea mai mare a acestei zone de agrement este, firește, aceea că se află în lunca inundabilă a râului Suceava.
Tot de acum peste doi ani, Ion Lungu vorbea despre demersurile pe care le face la Apele Române, pentru un proiect coordonat de amenajare a albiei râului Suceava, pe teritoriul municipiului reședință de județ.
De fapt, despre acest proiect se vorbea și în anul 2008, când inundațiile cele mari au provocat catastrofe în județ. Există la nivel național o Agenție a Apelor Române, cu structuri deconcentrate pe regiuni și în județe. Care nu are altă treabă vizibilă decât să încaseze bani de la proprietarii de balastiere.
Despre amenajarea albiilor râurilor? Mai încolo, către calendele grecești! Un fost director al SGA Suceava, Daniel Drăgoi, acela care se lupta împotriva covid cu rugăciuni regizate, cu cameramani și fotografi de la Iași, în genunchi pe treptele instituției pe care o conducea, declara că nu a dat avizul pentru construirea zonei de agrement de pe malul râului Suceava. Nicio vorbă din partea lui despre preocupările Apelor Române privind investițiile în regularizarea cursurilor de apă. Aceste avize s-au obținut în cele din urmă, fără rugăciuni a la Drăgoi.
Lucrările s-au terminat, zona de agrement este folosibilă de către suceveni. E cam rece afară, dar iarna nu a venit încă. Dacă s-ar mai fi amenajat și câteva refugii pentru vizitatori, fiindcă pe acolo trage curentul cam tare, ar fi fost și mai fain.
Dar deocamdată, să nu uităm învățămintele pe care le putem trage din povestea lui Ion Creangă: cea cu drobul de sare. Finalul îl cunoaștem: după ce omul s-a dus în lume să caute înțelepți, până la urmă tot la gospodăria lui s-a întors, minunându-se de altele, și mai și, văzute prin celelalte sate.

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *