Imnul Național al României, plictisitor și depășit, crede un profesor universitar de la Cluj. Ce versuri conțin imnurile naționale ale Franței, Italiei sau Irlandei
Un profesor universitar de la Cluj crede că imnul național Deșteaptă-te Române este caduc, plictisitor și ne-european. Caduc pentru că mesajele transmise de acest cântec național devenit imn al României după 1990, nu mai sunt conforme cu realitatea: Semiluna – otomanii (musulmani turci) s-au retras demult din frumoasa noastră patrie și nu e corect politic să îi mai pomenim. Melodia este pe un registru jos, fără să insufle entuziasm auditoriului iar textul scris acum mai bine de un secol și jumătate, nu este corect din punct de vedere politic. Atitudinea lui Andrei Mureșanu, român ardelean care gândea într-un mediu potrivnic culturii religioase autohtone din prima jumătate a veacului XIX, în cuvinte românești, a scris poezia ”Un răsunet”. Legendă sau nu, punerea pe partitură a acestei frumoase poezii patriotice a fost făcută de Anton Pann, un ”machedon”, cum ar fi tentați să spună unii dintre noi. El neștiind că aromânii, meglenoromânii, istroromânii, macedoromânii și daco-românii sunt din aceeași obârșie istorică și trebuie tratată stirpea ca atare.
Cu sau voia lui, versurile imnului de stat al României zilelor noastre, compuse de ardeleanul Andrei Mureșanu, au fost puse pe partitură de ”machedonul” Anton Pann. Românul venit de dincolo de Istru este cel care a făcut cea mai importantă muncă de conservare a înțelepciunii românești, fără a solicita drepturi de autor, în prima jumătate a veacului XIX iar Mihai Eminescu a fost cel care a prefigurat o epopee legată de destinul tragic al patriotului român Andrei Mureșanu iar pe Anton Pann l-a descris în puține cuvinte: ”fiul Pepelei, cel isteț ca un proverb”.
Pentru consultare, oferim traduceri în limba română a câtorva imnuri naționale ale unor țări considerate mai puternice decât brava Românie, cu imnul ei național cu tot..
Scuze pentru necadrarea pe ici și acolo, cu diacritice. Cei interesați vor înțelege graba.
Imnul Național al Franței
Haideti, copii ai patriei
Ziua gloriei noastre
Împotriva tiraniei a venit!
Steagul însingerat este ridicat!
Steagul însingerat este ridicat!
Ascultati în campii
Mugind acesti soldati feroce?
Ei vin pana în bratele noastre
Pentru a sugruma fiii si sotiile noastre.
Refren:
La arme cetateni!
Formati-va batalioane!
Sa mergem, sa mergem!
Ca nimeni de alt sange
Sa nu pofteasca a calca glia noastra.
Ce vrea aceasta hoarda de sclavi,
De tradatori, de regi intriganti?
Pentru cine sunt lanturile josnice,
Aceste fiare de mult pregatite?
Aceste fiare de mult pregatite?
Francezi! Pentru noi, ah! Ce ultragiu!
Sunt nerabdatori;
La noi gândesc
A ne întoarce la vechea sclavie!
Refren
Cum! Cohortele straine
Sa faca legea în caminele noastre!
Cum! Aceste falange mercenare
Sa calce peste mândrii nostri razboinici!
Sa calce peste mândrii nostri razboinici!
Doamne Mare! Mâinile de ne vor fi legate,
Fruntile vor fi plângând sub jug!
Rai despoti vor fi devenit
Stapânii destinelor noastre!
La arme cetateni!
Formati-va batalioane!
Sa mergem, sa mergem!
Ca nimeni de alt sânge
Sa nu pofteasca a calca glia noastra.
Tremurati, tirani si voi perfizi,
Caci oprobiul tuturor este asupra voastra!
Tremurati! Proiectele voastre patricide
Îsi vor primi în sfârsit rasplata lor.
Îsi vor primi în sfârsit rasplata lor.
Toti sunt soldati împotriva voastra!
De vor cadea, tineri eroi
Pamântul nostru ii va naste din nou
Împotriva voastra gata sa se bata.
Italia: Imnul lui Mameli (Inno di Mameli); text Goffredo Mameli, muzica Michele Novaro
Frati ai Italiei,
Italia s-a trezit,
Si-a pus pe cap
Coiful lui Scipio.
Unde este Victoria?
Sa-si despleteasca parul,
Caci sclava a Romei
A creat-o Dumnezeu.
Sa ne adunam in cohorte,
Suntem gata sa murim.
Suntem gata sa murim,
Italia ne-a chemat!
Suntem de secole
Calcati in picioare, ridiculizati,
Pentru ca nu suntem popor,
Pentru ca suntem divizati.
Sa ne uneasca un singur steag,
O singura sperata:
Sa ne unim,
Deja este timpul.
Irlanda: Cântec de soldat (Amhran na bhFiann); text Peadar Kearney, muzica Patrick Heeney
Noi suntem soldati,
Ale caror vieti sunt promise Irlandei,
Unii au venit dintr-o tara de dincolo de valuri
Cu juramant de a fi liberi:
Ca niciodata vechea patrie
Sa nu mai gazduiasca tirani sau sclavi;
In aceasta noapte stapanim pericolul,
Pentru cauza vechii Irlande,
Tunurile din mijloc bubuie si pustile rasuna,
Noi cantam un cantec soldatesc
Romania: Desteaptă-te române, text Andrei Mureșanu, muzica Anton Pann
Desteapta-te, romane, din somnul cel de moarte,
In care te-adancira barbarii de tirani!
Acum ori niciodata croieste-ti alta soarte,
La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani!
Acum ori niciodata sa dam dovezi la lume
Ca-n aste mani mai curge un sange de roman,
Si ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume
Triumfator in lupte, un nume de Traian!
Inalta-ti lata frunte si cauta-n giur de tine,
Cum stau ca brazi in munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai asteapta si sar ca lupi in stane,
Batrani, barbati, juni, tineri, din munti si din campii!
Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine,
Romana natiune, ai vostri stranepoti,
Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viata-n libertate ori moarte!” striga toti.
Pre voi va nimicira a pizmei rautate
Si oarba neunire la Milcov si Carpati!
Dar noi, patrunsi la suflet de sfanta libertate,
Juram ca vom da mana, sa fim pururea frati!
O mama vaduvita de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-si azi mana d-ajutori,
Si blastama cu lacrimi in ochi pe orisicare,
In astfel de pericol s-ar face vanzatori!
De fulgere sa piara, de trasnet si pucioasa,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Cand patria sau mama, cu inima duioasa,
Va cere ca sa trecem prin sabie si foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A carui plagi fatale si azi le mai simtim;
Acum se vara cnuta in vetrele strabune,
Dar martor ne e Domnul ca vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al carui jug din seculi ca vitele-l purtam ;
Acum se-ncearca cruzii, in oarba lor trufie,
Sa ne rapeasca limba, dar morti numai o dam!
Romani din patru unghiuri, acum ori niciodata
Uniti-va in cuget, uniti-va-n simtiri!
Strigati in lumea larga ca Dunarea-i furata
Prin intriga si sila, viclene uneltiri!
Preoti, cu cruce-n frunte! caci oastea e crestina,
Deviza-i libertate si scopul ei preasfant.
Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina,
Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost’ pamant!
Ce-o fi rău, depășind perioada istorică și nemaifiind în concordanță cu lumea în care trăim? Doar profesorul universitar de la Cluj va stabili în comisia mixtă de academicieni și universitari prefigurată. Imnurile naționale sunt o expresie a dorinței unor popoare să scape de ceva sau de cineva. Nici în imnul francezilor, nici în cel al italienilor, irlandezilor ori grecilor nu se face opinie separată. Texte adaptate la imnul de stat am rumegat îndeajuns acum 30 de ani. Acum nu.
Cum e țara asa si imnul!!…Uite ca de 31 de ani ne tot trezim si uite unde am ajuns .. sa ne conduca niste adormiți!!..drogați..infractori..