MAREA BĂTĂLIE A TROLIULUI CU TROLUL, CUM NI-I PUTEM IMAGINA POLITIZÂND LA ACEEAȘI MASĂ
Despre troliu, unealtă mecanică semi-complicată, angrenaj de roți dințate bine articulate care face posibilă ridicarea la înălțimi mari greutăți altcumva imposibil de trimis la mari altitudini prin simpla forță fizică umană, nu s-a scris niciun studiu și nu s-au făcut comentarii pe rețelele de socializare. Despre troli, entități din cultura nordică, descriși pe wikipedia ca fiind entități fără judecată, bune de pus la muncă de fiecare dată când trebuie făcute munci grele, am fost puși la curent prin marea beletristică savurată de adolescenții de acum 10-15 ani, care nu puteau adormi dacă nu aflau amănunte suplimentare din cărțile cu Harry Potter, din Stăpânul Inelelor, din Academia vampirilor și alte asemenea.
Iată un exercițiu aproape fizic pentru judecata celor mai bătrâni dintre cititorii ziarului Suceava – smartpress, din rândul cărora, cu nostalgia vremurilor trecute, fac parte și eu chiar din postura de autor:
În Centrul municipiului Suceava, trona acum 30 de ani clădirea înaltă a Telefoanelor. Cu poșta la parter și cu o parcare minunată dinainte. Peste drum, restaurantul ”Național” oferea, cu terasa splendidă a conacului bătrânului boier Prunkul, o priveliște formidabilă chiar de pe băncile înșiruite de-a stânga și de-a dreapta parcării municipale din fața clădirii înalte a telefoanelor.
În lateralul clădirii celei noi a Palatului telefoanelor, cu multe etaje și emblematică pentru Suceava, acum 40 de ani s-a instalat un dispozitiv mecanic care nu cadra nici atunci și nici în zilele noastre cu noua cultură informatică specifică ultimelor decenii ale veacului XX din secolul trecut și cu atât mai puțin primelor două decenii din primul veac al celui de-al treilea mileniu.
Un troliu – dispozitiv de amplificare printr-un sistem de roți dințate, a muncii proletarilor necunoscători într-ale telefoniei, era folosit acum 40 de ani pentru ridicarea până spre ultimul etaj al clădirii a unor dispozitive care erau folosite pentru transmiterea mesajelor telefonice peste tot în lume și care re stricau foarte des. Cei de jos, muncitori fără multă carte, trăgeau la coarbă, neștiind ce valoare urcă până la balconul de la etajul al șaselea, de unde un tehnician competent le făcea semn cu mâna că dispozitivul a fost preluat în bune condiții, pot bloca cablul și se pot duce în treaba lor.
De peste 20 de ani n-a mai degripat nimeni troliul care îmbătrânește sub clădirea acum cvasi-nepopulată a Poștei de la Suceava. Pe parcarea din față s-a ridicat o clădire a Romtelecom scoasă periodic la vânzare dar și un sediu al Bankpost.
Troliul ruginește, puieți de plop cresc nestingheriți alături, trolii angajați altcândva să ridice cu efortul propriilor mușchi device-urile de maximă tehnologie până spre vârful clădirii și-au găsit de lucru în altă parte. Nici amatorii de ”fer” nu mai sunt cei care au fost astfel încât șoferii care înghesuie tot mai prognat vestigiul din vremea comunismului ar putea să pună mână de la mână și să finanțeze astfel ridicarea unui soclu, obținând astfel un loc în plus de parcare.
