Marele om de cultură bucovinean Vasile Tărâțeanu a încetat din viață. În toamnă urma să împlinească 77 de ani

Marele om de cultură bucovinean Vasile Tărâțeanu a încetat din viață în dimineața acestei zile. Poet, publicist, editor, Membru de Onoare al Academiei Române, Membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Știință și Artă, Vasile Tărâțeanu și-a dedicat viața slujirii cauzei românilor din Bucovina de Nord și din Republica Moldova.

A fost, de asemenea, membru al Uniunii Scriitorilor din Ucraina, al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Uniunii scriitorilor din România precum și a Societății Scriitorilor Bucovineni.

A fost președinte și membru fondator al Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, membru fondator al Societății pentru Cultura Românească ”Mihai Eminescu” din Cernăuți.

S-a născut în ziua de 27 septembrie 1945 în satul Sinăuții de Jos, raionul Hliboca, regiunea Cernăuți, în Ucraina. În toamna acestui an ar fi urmat să împlinească 77 de ani. A urmat cursurile Școlii Medii nr. 10 din Cernăuți ( 1961 – 1964) și Facultatea de Filologie Romano-Germanică de la Universitatea Cernăuți (1967 – 1972).

A fost reporter corespondent al ziarului ”Zorile Bucovinei” – Cernăuți ( 1969 – 19810; redactor la emisiunile de limba română a postului de radio ”Ucraina Internațional” (1981 – 1991), redactor șef fondator al publicației ”Plai Românesc” Cernăuți (1990 – 1994), director fondator al revistei ”Neamul Românesc” Cernăuți, fondator al ziarelor cernăuțene ”Arcașul”, ”Curierul de Cernăuți”, ”Junimea”; redactor șef adjunct al revistei ”Familia Română” Baia Mare, membru în colegiul de redacție al publicațiilor ”Euromuzeon”, ”Bucureștiul literar și artistic”, ”Tecuciul literar”, ”Scriptor”,  ”Glasul Bucovinei”.

A fost militant pentru drepturile românilor din Ucraina, deputat în Consiliul Regional Cernăuți (1992 – 1996, 2001 – 2010).

A debutat publicistic în 1962. Primul volum de poezii – ”Harpele ploii” – a fost publicat în 1981, urmat de volumele ”Linia vieții” – 1988, ”Teama de înstrăinare” – 1991, ”Litanii din Țara de Sus” – 1995, ”Litanii” – 1996, ”Pământ în retragere” – 1999, ”Și ne izbăvește pre noi” – 1999, ”Dinafară” – 2003, ”Aruncarea zarurilor” – 2005, ”Ochean cu cioburi sângerânde” – 2005, ”Orizonturi decapitate” – 2005, ”Degețelul de foc” – 2006, ”Stâlpul de foc al jertfirii de cuvânt” – 2007, ”Cimitir ambulant” – 2008; ”101 poeme” – 2010, ”Eu sunt cel ce sunt” – 2010, ”Între spovedanie și rugă” – 2013, ”Balanță răstignită între pământ și cer” – 2015, ”Ctitori de lumină” – 2018.

A colaborat la publicații din Ucraina, Republica Moldova și România. Ca poet, a fost tradus în limbile ucraineană, suedeză, albaneză, franceză, macedoneană, poloneză.

De-a lungul carierei a fost distins cu mai multe premii literare precum și cu alte distincții în România, Republica Moldova și Ucraina.

A fost cetățean de onoare al orașelor Ploiești, Craiova, Bușteni, al comunei Dumbrăveni și al municipiului Suceava. (sursa: Enciclopedia Bucovinei).

Dumnezeu să îl odihnească în pace!

 

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.