OMIDA PĂROASĂ A BUXUS-ULUI ÎȘI CONTINUĂ OFENSIVA PRIN SUCEAVA, DEVORÂND GARDURILE VII ÎNTR-UN RITM AUTO-IMPUS LA CARE ANGAJAȚII DOMENIULUI PUBLIC DE LA PRIMĂRIE NU ȚIN PASUL

În încercarea de a salva ce se mai poate din gardurile vii dintre blocuri ori de pe lângă clădirile administrative de furia omizilor care ronțăie într-un ritm nemaivăzut frunzele și rămurelele arbuștilor din specia buxus, care ani în șir a oferit priveliștea veșnic verde de o parte și de alta a străzilor din municipiul Suceava, fiind de asemenea preferate pentru amenajări peisagistice prin marcuri, fiecare a procedat cum s-a priceput. Cam jumătate din gardul viu din orașul Suceava era format acum doi ani din specia buxus. Acum n-a rămas mai nimic fiindcă, precum am arătat cu un alt prilej, o omidă dintr-o specie necunoscută a luat cu asalt frunzele arbustului, decimând gardurile vii. Între timp am aflat, nu de la ”specialiștii” de la spații verzi din cadrul Primăriei Suceava, nu de la alți specialiști din cadrul Facultății de Silvicultură a USV ci de la oameni care au mai pățit-o, că este vorba despre o invazie a omidelor unei specii de fluture venit estul Asiei, denumită  ”omida păroasă a buxus-ului”. Cu mulțumiri adresate site-ului gardenbio.ro, din care vom oferi mai multe informații în partea a doua a articolului, reluăm descrierea unei stări de fapt din marea grădină – spațiul verde al municipiului Suceava.

În centrul municipiului reședință de județ, toate gardurile vii dar și frumoșii arbuști rotunzi de prin parcuri au fost devorate de această nesătulă omidă. De-a lungul străzii principale, aceștia au fost extrași și înlocuiți cu banalul gazon, în câteva puncte, mai ale în fața clădirii Parchetelor și parțial, în fața Palatului Administrativ. Gardul viu ce era în continuarea celui dezafectat,către Catedrala Catolică, entitățile bancare din zonă dar chiar și spre intrarea către Muzeul de științe ale Naturii, au rămas în picioare spre satisfacția omizilor nesătule. Foarte posibil, lucrătorii de la Domeniul Public al Primăriei  au socotit că cercetătorii de la Muzeu, având material de lucru, vor dibui cea mai strașnică soluție de eradicare a omizilor ucigașe de buxus.

Mai greu de înțeles este însă de ce au lăsat insecta cu larvele și omizile sale în tot Parcul central, în parc la ”Trei Bărboși”, și, foarte grav, peste drum, în părculețul de la intrarea a doua a Palatului Administrativ. Rondul de buxus  din spatele statuii voievodului Petru Mușat recent reamplasată, dar  care acum peste 30 de ani înconjura desenul floral ce marca 600 de ani de la prima atestare documentară a Sucevei a murit odată cu celelalte plante din familie, sădite în veacul trecut.

Oameni din Consiliul Județean, sensibili la decesul brusc al plantelor, au apelat la vocea autorizată a unui inginer cu prestigiu în domeniul horticol – Atanasă Nistor. Prima concluzie a sa a fost că, încercând să scape de omizi, lucrătorii de la Domeniul Public din cadrul Primăriei municipiului Suceava au folosit un pesticid care nu a reușit să omoare omizile, dar a grăbit moartea plantelor.

În după amiaza acestei zile, înainte de ploaie, o doamnă încerca, folosind un spray manual  de tipul celui care este folosit  îndeobște în bucătărie, să omoare gângăniile care au luat cu asalt tufele de buxus din mijlocul cartierului George Enescu, lângă Piața mică. La doi-trei kilometri distanță de focarul din centrul municipiului reședință de județ. A aflat din vorbă în vorbă că a scris cineva despre acest subiect, a mers la DSVSA și a cerut un sfat. I s-a recomandat o substanță pe care a cumpărat-o la pachet cu o mică pompă și astfel încerca doamna să oprească invazia omizilor păroase a buxus-ului.

 

Așa cum am promis și cu bunăvoința administratorilor site-ului gardenbio.ro, oferim amănuntre despre această specie:

Este o molie care face parte din familia Crambidae, cu originea din estul Asiei (Japonia, China, Coreea, India) și este deosebit de periculoasă pentru buxus (în denumirea populară cimișir, merișor) prin răspândirea rapidă și agresivitatea cu care atacă aceste plante. Apariția omidei a fost semnalată prima dată în Europa în 2006 în Germania, apoi în Elveția și Olanda în 2007,  Franța , Marea Britanie și Austria în 2009.  În 2011 a fost raportată prezența ei în Ungaria, România și Turcia.

Ouăle sunt mici, cu un diametru sub 1 mm, de culoare galben-pal, depuse sub frunzele verzi ale buxusului. După aproximativ 30 de zile din ouă ies larvele, la început au 1-2 mm lungime, iar în 4 săptămâni ajung la dimensiunea maximă de 35-44 mm. Larvele (omida păroasă) care ataca speciile de buxus, au culoare verde cu linii și puncte longitudinale negre și perișori de-a lungul corpului. Larvele se hrănesc cu frunze, producând uneori chiar defolierea totală, conducând la uscarea și pierderea plantei. Devorează masiv din interiorul plantei spre exterior, iar acest mod face ca semnele atacului să nu fie observate și intervenția să fie uneori tardivă. Larvele mici se hrănesc cu partea superioară a frunzei, iar larvele mari mănâncă complet frunzele, ambele cazuri conducând la uscarea plantei.

Larvele se transformă în pupe, protejate de un cocon, din care vor ieși fluturi de culoare albă cu margini de culoare neagră. Fluturii apar din luna mai și își depun ouăle pe durata verii. Iernează sub forma de omizi mici pe frunzele și ramurile de buxus, protejate de pânze țesute de mătase.

Se înmulțesc extrem de rapid, 2-3 generații pe an, iar în zonele mai calde chiar și 4 generații pe an.

Cel mai bun indiciu pentru prezența acestui dăunător îl reprezintă dejecțiile sub forma de bile mici verzi de sub frunzele de buxus, dar acestea pot fi uneori  regăsite și în pânzele țesute de mătase pe plantă.

Site-ul mai sus amintit oferă și soluții de preîntâmpinare a unei astfel de invazii care nu par a mai fi de actualitate în orașul Suceava. Singura cale de a diminua efectele acestui micro-dezastru ecologic în așa-zisele zone verzi din municipiul reședință de județ pare a fi defrișarea cât mai rapidă a arbuștilor din această specie, fără să fie denumită, neapărat ”amenajare peisagistică”.

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *