Programul pentru dezvoltarea Moldovei”, prezentat azi la Suceava de vicepreședintele ALDE Varujan Vosganian, la prima conferință de presă organizată de președintele ALDE Suceava Ovidiu Milici

Vicepreședintele ALDE, deputatul Varujan Vosganian a fost prezent astăzi la Suceava unde  a susținut o conferință de presă alături de președintele interimar al organizației județene ALDE, Ovidiu Milici și de alți lideri județeni ai acestei formațiuni politice.

Varujan Vosganian a prezentat un document denumit ”Programul pentru Dezvoltarea Moldovei”, care cuprinde mai multe capitole, pe care le rezentăm, așa cum au fost redactate, în cele ce urmează:

Marile proiecte ale infrastructurii de transport

Starea de fapt și perspective – Programul pentru Dezvoltarea Moldovei (ProMold) este un proiect despre care se vorbește adesea, fără să existe un punct de vedere comun cu privire la conținutul său. De aceea, vă propun ca, mai întâi de toate, să stabilim care sunt  marile proiecte de infrastructură din Programul pentru Dezvoltarea Moldovei. Așadar:

  1. Lista marilor proiecte de intrastructură de transport din Programul pentru Dezvoltarea Moldovei
  1. Construirea autostrăzii Tg. Mureș – Tg. Neamț – Iași – Ungheni, așa-numita „Autostrada Unirii”. Această rută de transport este deosebit de importantă nu numai pentru că face legătura între Moldova și Transilvania și, mai departe, spre centrul Europei, dar și pentru că realizarea ei va avea, drept consecințe, fluidizarea circulației spre și dinspre Municipiul Iași, prin realizarea variantelor ocolitoare ale localităților Podu Iloaiei și Tărgu Frumos, dar și construirea Variantei Ocolitoare Nord a Municipiului Iași, care va deservi Aeroportul Internațional Iași și Spitalul Regional;
  2. Modernizarea căii ferate București – Pașcani cu ramificații spre Iași -Ungheni și Suceava-Siret în regim de cale ferată rapidă. În opinia mea, acesta este unul dintre cele mai importante proiecte ale marii infrastructuri de transport din Moldova;
  3. Modernizarea în regim de autostradă a drumului european E 85 (București – Buzău – Focșani – Bacău – Roman – Suceava) cu schimbarea traseului (Ploiești în loc de Urziceni);
  4. Reabilitarea drumului național 28B Botoșani – Tg. Frumos, în regim de drum expres;
  5. Construirea drumului expres/autostrăzii Bacău – Brașov (decizia finală va aparține studiilor de evaluare);
  6. Construirea drumului expres/autostrăzii Suceava – Vatra Dornei – Baia Mare – Satu Mare (decizia va aparține studiului de evaluare), așa-numita „Autostrada Nordului”;
  7. Reabilitarea, în regim de drum expres a drumului european E 581 Mărășești – Bârlad – Albița;
  8. Mai buna conectare a Dunării de Jos la drumul european E 85 prin reabilitarea drumului național 2B (Buzău – Brăila Galați) și
  9. Reabilitarea drumului național DN 2D (Tg Secuiesc – Focșani – Galați);
  10. Construirea podului peste Dunăre în zona Brăila – Măcin, pentru o bună conectare a Moldovei cu Dobrogea;
  11. Realizarea variantelor ocolitoare pentru localitățile aflate pe traseele rutiere de mai sus;
  12. Extinderea Aeroportului Internațional Iași

Cum se poate observa, această listă inventariază doar marile investiții ce țin de infrastructura de transport. Există și alte mari investiții care trebuie realizate, cum ar fi, de pildă, amenajările hidroenergetice pe râurile Prut și Siret, dar materialul de față se păstrează strict în limitele modernizării infrastructurii de transport.

  1. Starea de fapt

Concret, din această listă de obiective, în anul 2020, ca și în anii precedenți, nu s-a executat nici măcar un km. Marile proiecte de infrastructură din Moldova au fost ca și inexistente pe agenda partidelor politice românești. Programul ProMold pe care l-am prezentat în mai multe rânduri nu a avut, în ansamblul său, niciun ecou printre partidele parlamentare. Singurul obiectiv care a fost mediatizat a fost Autostrada Unirii, dar mai degrabă ca temă de dispută decât de dezbatere, cu rezultate cvasinule în practică.

Există doar două tronsoane locale pe care, în mod efectiv, se construiește ceva, anume centurile ocolitoare Suceava și Bacău. Însă marile obiective, în întregul lor, fie sunt complet ignorate, fie se află în faze preliminare de execuție.

Iată și starea de fapt pentru fiecare dintre ele:

  1. Modernizarea căii ferate nu este asumată în mod serios de niciun Guvern, realizarea unei rețele de căi ferate rapide care să lege Bucureștiul de capitalele regiunilor istorice este un proiect pe care clasa politică românească nu se încumetă să și-l asume, deși realizarea unei astfel de rețele care să permită o viteză medie de peste 120 km/h ar schimba efectiv modul de viață al românilor. În bugetul pe anul 2020 sunt prevăzute pentru traseul București – Pașcani câteva zeci de milioane de lei pentru studii preliminare, dar nu există nicio previziune cu privire la viitorul investiției.
  2. Autostrada Unirii este amânată de ani de zile. Tronsonul Tg. Mureș – Tg. Neamț se află într-o fază de evaluare preliminară mult tergiversată. Tronsonul Tg. Neamț – Iași este, în acest moment în suspensie, în afara oricărui proiect de finanțare.
  3. Pentru drumul european E 85 s-au alocat câteva zeci de mil de lei pentru studii preliminare ce vor dura încă doi ani, cel puțin.
  4. Reabilitarea drumului național 28B Botoșani – Tg. Frumos a fost tergiversată ani de zile prin proceduri greoaie de licitație și contestări. Licitația care trebuia să se termine încă de acum un an, este în evaluare. Anul acesta nu se va construi, probabil, nimic. Nu există alocări din credite bugetare pentru anul 2020.

5-6. Autostrăzile Bacău – Brașov și Suceava – Satu Mare sunt încă în stadiu de dezbatere publică. Nu au alocări pentru 2020.

  1. Reabilitarea E 581 care să lege cele două capitale românești București și Chișinău pe tronsonul Tișița – Albița nu are nicio finanțare și a fost complet ignorată de ultimele Guverne, deși se află într-un proiect european de finanțare începând din 2021. Fără finanțarea națională a studiului de fezabilitate, accesarea fondurilor din programul Conecting Europe Facility nu e eligibilă.
  2. Îmbunătățirea conectării Dunării de Jos cu E 85 nu este nici măcar în stadiu de intenție.
  3. Pentru podul Brăila – Măcin au început studiile preliminare, finanțările sunt precare și nu există nicio predicție pentru viitorul investiției.
  4. Realizarea variantelor ocolitoare este legată de proiectele de mai sus, așadar finanțarea lor este iluzorie. Exemplul Variantelor Ocolitoare Sud și Nord pentru Municipiul Iași este edificator.
  5. Pentru extinderea aeroportului Iași nu există nicio strategie asumată și nicio sursă credibilă de finanțare.
  • Perspective

În ce privește perspectivele, Ștefan cel Mare a avut o viziune optimistă. Moldova, așa cum ne-o dorim, nu va fi a noastră, nici a fiilor și nepoților noștri (adică a urmașilor și urmașilor urmașilor) ci, în cel mai fericit caz, a …. strănepoților și stră-strănepoților noștri.

Nu putem ști exact cât va costa realizarea celor douăsprezece obiective de mai sus, căci nu avem încă studiile de fezabilitate și proiectele tehnice finalizate.  Ca ordin de mărime, însă, putem estima că sumele necesare finanțării acestor mari proiecte de infrastructură ajung, undeva, la 20 de miliarde de euro.

Media finanțării pe ultimii cinci ani din toate sursele posibile (buget, fonduri europene, creditări diverse) a fost de sub 50 de milioane de euro. În anul 2020 finanțarea este ceva mai mare, dacă toți banii prevăzuți se vor cheltui, putem ajunge la 70 – 80 mil euro. Păstrând acest ritm, obiectivele s-ar putea realiza în cel puțin… 250 de ani!!!

Dacă tema Marilor proiecte de Infrastructură nu se tratează cu responsabilitate, acest amplu proiect nu va fi altceva decât o permanentă batjocură la adresa locuitorilor celor opt județe ale Moldovei.

  1. Posibile soluții
  1. Primul lucru, fără de care nimic nu se va putea realiza, este asumarea de către partidele parlamentare a unui Pact politic privind dezvoltarea Moldovei. În acest fel vom ști exact ce trebuie făcut, niciun partid nu-și va putea aroga dreptul că este inițiatorul programului și toate partidele vor fi obligate să-l continue, indiferent de compoziția politică a majorității parlamentare. În plus, nu va exista pericolul ca fiecare nou Guvern să dorească să inventeze roata, luând lucrurile de la capăt.
  2. După acceptarea listei Marilor proiecte de investiții, fiecare obiectiv va avea o fișă separată, în care se vor stabili procedurile de urmat, termenele, sursele de finanțare și responsabilitățile instituționale. Fișele vor fi publice, într-un format accesibil, iar la fiecare șase luni responsabilii cu aplicarea Pactului politic vor prezenta stadiul îndeplinirii termenelor și procedurilor stabilite.
  3. Termenul de îndeplinire a Programului trebuie să fie de maximum zece ani. Până în 2030, toate cele douăsprezece obiective trebuie să fie realizate.
  4. Pactul politic va stabili obligația alocării, în fiecare an, a unei sume din credite bugetare, sumă care să nu fie mai mică de 500 mil euro/an, în medie.
  5. Ministerele de linie vor stabili criteriile de eligibilitate pentru finanțare nerambursabilă din fonduri europene. Prin programele operaționale, Programului acestuia trebuie să i se aloce o sumă de cel puțin 3 mld euro în următorul deceniu
  6. Pentru diferența de finanțare rămasă, Ministerul Finanțelor și celelalte ministere implicate trebuie să stabilească tipul de operațiune ce se va realiza pe piețele monetare și prin negocieri bi și multilaterale ( emisiuni de titluri de stat cu destinație prestabilită, utilizarea fondurilor din privatizare, atragerea activelor Pilonului II de pensii, concesiuni și parteneriate publice private, creditare bancară internă și internațională, implicarea Fondurilor de Investiții etc., etc.).
  7. Ministerul Justiției împreună cu celelalte ministere implicate vor ameliora cadrul juridic, astfel încât obstacolele în calea derulării investițiilor să fie înlăturate.
  8. Ministerele de linie vor evalua rapid probleme pe care le ridică interferența cu zonele protejate ecologic și chestiunile ce țin de exproprierile pentru utilitate publică, astfel încât toate acestea să nu devină motive de tergiversare sau amânare.
  9. Fiecare Program de Guvernare supus procedurii de investire în Parlament va avea o componentă separată privind Programul pentru dezvoltarea Moldovei. De asemenea, Strategiile fiscal-bugetare prezentate odată cu votarea bugetelor anuale vor avea o secțiune distinctă cu această temă.
  10. Comunicarea publică trebuie să fie făcută de așa manieră încât cetățenii locuitori ai celor opt județe ale Moldovei să aibă încredere în buna credință și eficiența actului de guvernare, precum și în aplicarea Pactului politic.

 

Aceste soluții sunt posibile, dacă ținem cont de evoluțiile economice ale României. PIB-ul a depășit 200 mld de euro și este posibil ca până în 2030 el să depășească în valori nominale, la un ritm anual de creștere de 3%, 300 mld de euro. Datoria publică a României este mică (36% față de o medie UE de 80%). Impactul creșterii datoriei publice cu câteva procente până în 2030 este neglijabil în raport cu impactul pozitiv al ameliorării infrastructurilor și al stimulării mediului investițional. Un bun management al datoriei publice ar putea chiar să contribuie la finanțarea Programul pentru dezvoltarea Moldovei fără o creștere procentuală a datoriei publice.

Adoptarea Pactului politic trebuie comunicată Comisiei Europene, în vederea obținerii unor facilități privind consecințele finanțării respectivelor obiective asupra deficitului bugetului consolidat.

 

În conferința de presă de azi după amiază a liderilor ALDE la Suceava au fost discutate mai multe subiecte politice, punctul de vedere al acestora urmând să fie prezentat în detaliu, în alte articole.  

 

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *