SĂ SALVĂM ÎMPREUNĂ BISERICA DIN LEMN A LUI DRAGOȘ VODĂ, DE LA PUTNA!

Bisericuța din lemn a lui Dragoș Vodă, de peste 665 de ani se încăpățânează să reziste vremii și vremurilor, de cinci veacuri și jumătate dominând sfielnic luminosul cimitir al Bisericii mari din Putna, la câțiva pași de Mănăstirea denumită ”Ierusalimul Neamului Românesc”, de Mihai Eminescu, necropola Marelui Voievod Ștefan cel Mare.
Nu are dimensiunile impresionante ale edificiilor ce s-au ridicat în Țara Moldovei o sută de ani mai târziu. A fost de-a lungul veacurilor folosită, la Volovăț și mai apoi la Putna, ca biserică pentru credincioșii satelor din jur. A fost uneori tencuită la interior, pentru ca șuieratul crivățului iernii să nu alunge lumea din locaș spre vetrele lor. A fost pictată cu măiestrie de zugravi rămași anonimi. Cariile au atacat stejarul vechi, croind lungi și numeroase tuneluri minuscule. Slujbe religioase se țin de-acum rar, mai ales de hramul acestui sfânt locaș, Intrarea Maicii Domnului în Biserică, prăznuit pe 21 noiembrie.
Veacurile și-au pus amprenta pe micuțul dar altcândva robustul edificiu. Acum este nevoie de o operațiune amplă de restaurare, fiindcă iarna vântul duce zăpadă înăuntru, printre crăpături, până în mijlocul altarului. Din podul bisericii încep a se prăvăli scândurile multicentenare. Preotul paroh al Bisericii din Putna, părintele Constantin Croitoru nu pregetă să bată la toate ușile, alarmând pe cei în măsură să ia o decizie privind restaurarea lăcașului. Toți cei alertați i-au dat dreptate preotului Croitoru dar pași înainte nu s-au făcut mai deloc. S-a vorbit despre proiecte cu finanțare europeană, ca și când bisericuța, cea mai veche construită din lemn de la noi din țară cu certitudine, este mai importantă pentru restul Europei decât pentru români. Părintele Constantin Croitoru a acceptat această variantă, pentru a se certifica faptul că Biserica de lemn a lui Dragoș Vodă ar putea fi cea mai veche din Europa a primit vizita unor cercetători suedezi, care au extras probe ce au fost analizate în laboratoarele scandinave și care au certificat că stejarii din care s-a construit lăcașul de cult, mai întâi la Volovăț și mutat apoi la Putna, au fost tăiați chiar în acele timpuri.
Primul cronicar care a menționat această tradiție a fost marele vornic Nicolae Costin (1660-1712) în “Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 și de la 1709 la 1711”.
„Înțeles-am și noi den oameni bătrâni, lăcuitori de aicea den țară, cum să trage cuvântul den om în om, că o biserică de lemnu la Olovăț, să fie făcută de Dragoș-vodă și acolo zic, să fie îngropat Dragoș-vodă. Și aceia biserică de lemnu au mutat-o Ștefan-vodă cel Bun, de o au clădit la Mănăstirea Putna, unde stă până acmu. Iară pe locul bisericii acei de lemnu, la Olovăț, Ștefan-vodă au zidit biserică de piatră.”(Nicolae Costin – “Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 și de la 1709 la 1711”).

Vom reveni cu prezentarea situației bisericuței din lemn de la Putna, până când cei îndrituiți să conserve acest important monument de cultură religioasă, românesc și european, vor face demersuri şi monumentul va fi restaurat.

Haideți să salvăm împreună Biserica din lemn a lui Dragoș Vodă, primul Descălecător!

 

Please follow and like us:

5 comentarii la „SĂ SALVĂM ÎMPREUNĂ BISERICA DIN LEMN A LUI DRAGOȘ VODĂ, DE LA PUTNA!

  • 23 iulie 2018 la 9:08
    Permalink

    Bunule domn Nic ROŞCA, tare bine era dacă, în şirul lucrării de documentare pentru articolul despre Biserica de lemn din Putna, ai fi stat măcar zece minute de vorbă cu cei care ştiu foarte multe în legătură cu problematica despre care faci vorbire. Ai fi aflat elemente interesante.
    Viorel BLANARU

    Răspunde
    • 23 iulie 2018 la 10:50
      Permalink

      Aşteptăm elementele interesante, oricând. Şi le şi publicăm.

      Răspunde
  • 23 iulie 2018 la 9:29
    Permalink

    Uniti,salvăm! Dar cum? Deoarece:
    „…Vom reveni cu prezentarea situației bisericuței din lemn de la Putna, până când cei îndrituiți să conserve acest important monument de cultură religioasă, românesc și european, va fi restaurat….”
    Cine (ce) va fi restaurat? Cine sunt „cei indrituiti”? Indrituit inseamnă indreptățit… După lege,proprietarii monumentului sunt obligați,nu „îndrituiți”,sau nu numai,deoarece contrariul ar sugera ca este vorba despre o actiune opțională,adecă monumentul ar fi bun numai să ne tragem în poză cu el,cu eșarfa de primar pusă de-a curmezișul,la ocăzii…
    Insă fraza are un potențial obscur/confuz/opac care ne poate duce cu gândul la orice,inclusiv la un masacru al limbii române… Poate reveniți!

    Răspunde
    • 23 iulie 2018 la 10:48
      Permalink

      Mulţumim, am revenit, oarecum.

      Răspunde
    • 24 iulie 2018 la 6:10
      Permalink

      Mie îmi place foarte tare asta cu ”de peste 665 de ani”. Adica 665 de ani și 4 luni și 38 de minute? Ca doar nu știm despre ea mai mult decât ”cum să trage cuvântul den om în om”.
      Bine, că ea trebuie reparată, întreținută, respectată, arătată lumii indiferent dacă este sau nu cea mai veche din Europa, asta foarte adevărat. Mi se pare că noi nu avem și boala întreținerii, a perpetuării, a respectului autentic și dezinteresat, ci numai pe aceea a clasamentelor, a umflării adevărului, a fuduliei și a fuduliriii. În realitate, nu avem simtul valorii, nu avem culură, nu avem educație.
      Si este și mai ciudat că ne fudulim de nu mai putem cu ce moștenim, ba chiar facem și un mic gheșeft din asta, un sc gheșeft srl, dar să punem osul și firfiricul ca să conservăm umbra în care a dat Dumnezeu să ne putem apara de soare și de ploaie, nu prea!
      Mai și ripostăm marca #rezist, că de ce primăria, de ce statul, de ce banii publici, de ce bugetul, de ce popi și biserici?…
      De ce?
      Ca să dovedim că noi suntem urmașii celor care au conceput și au făcut Putna, Voronetul, Moldovita, Sucevita, Arbore, Dragomirna etc. Urmașii celor care au avut nevoie de acestea!
      Noi, care putrezim gardurile în urină de bere, admiratorii și susținătorii lui #rezist, ce nevoi avem și ce lăsăm în urmă?

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *