Mopan Suceava
Actualitate

Se dărâmă clădirea Arhiepiscopiei de pe strada Vasile Bumbac, colț cu Palatul Administrativ. Cuplul de afaceriști Vasile Armenean și Nicolae Troașe vor construi în loc un ansamblu imobiliar

În luna august a anului 2018, ziarul online Suceava smartpress,  publica un articol care a avut un oarecare efect. Vorbeam atunci despre atitudinea patronilor Vasile Armenean și Nicolae Troașe, pe atunci unul de la Bety Ice, altul de la Calcarul Pojorâta, care împreună au făcut o firmă prin care au cumpărat mai întâi fostul hotel Gloria al PCR și mai apoi fostul sediu al Arhiepiscopiei, aparținând de BOR. Nu se pune în discuție scopul achizițiilor, acesta fiind vădit: zeci de ari în buricul târgului Suceava, în coasta Palatului Administrativ,  pe strada Vasile Bumbac, pe care cei doi întreprinzători, printr-o firmă independentă, au pus stăpânire. Clădirea veche a Arhipepiscopiei, cu terenul aferent, a fost vândută celor doi oameni de afaceri pentru că oferta făcută de cei doi nu putea fi refuzată, fiind mai mult decât generoasă.

Săptămâna trecută a început demolarea acestei clădiri vechi, aflată în coasta spațiului unde s-au demolat deja clădirile  vechiului hotel – restaurant Gloria.

Fără să ne împotrivim dezvoltării   municipiului Suceava, reamintim că cei doi patroni, Vasile Armenean și Nicolae Troașe, au făcut împreună o firmă pe care au folosit-o mai întâi la demolarea fostului complex hotelier Gloria. Tot împreună au negociat ca tot terenul cu clădirile aferente, inclusiv garajele folosite de cei din Palatul Justiției dar și vechea construcție ce a aparținut Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, folosită, după caz, ca sediu de protopopiat și chiar sediu de Arhiepiscopie, să fie vândută pe un preț bun, celor doi oameni de afaceri.

Ce deranjează acum nu are legătură cu vechii proprietari, ci cu cei noi. Troașe și Armenean, indiferent prin ce firme și în ce condiții or fi cumpărat terenul și clădirile: hotelul restaurant Gloria și clădirea Arhiepiscopiei, și-au bătut joc de centrul orașului Suceava, lăsând în paragină peste doi ani aceste spații, lăsate, după anotimp, pe seama vegetației ori a homless-ilor.

Acum au început demolarea uneia dintre ultimele clădiri vechi de pe strada Vasile Bumbac. Acoperișul și ferestrele au fost extrase, au rămas zidurile. În câteva zile nu vorm mai fi nici acestea. Sperăm ca în timpul vieții noastre, investitorii de prim rang din economia suceveană, Nicolae Troașe și Vasile Armenean, să spună oamenilor ce vor să facă pe terenul aferent construcțiilor pe care le-au dărâmat.

Până atunci, oferim spre lectură două articole publicate în anii trecuți, pe aceeași temă:

Șerpăria de pe strada Vasile Bumbac, august 2018

Atitudinea superioară a unor autohtoni care au făcut bani și care au fost recomandați  pe primele pagini ale ziarelor ani în șir, provoacă de-acum pe unele locuri, dezgust. Acele povești cu băiatul sărac nemulțumit de orânduirea socialistă, plecat pe cont propriu în Europa, de unde s-a întors după ce comunismul a picat, pentru a dezvolta afaceri în locurile de baștină sunt de notorietate.

Promovate contra cost de revistele economice tot mai nereprezentative pe piața presei tipărite, afacerile și modelul oferit de aceștia pentru presa tabloidă au convins sumedenie de români, parte dintre ei suceveni, că ”se poate”. Pentru unii, trans-oceanicul vis american a devenit un mai micuț „vis românesc”. Pentru milioane de români, ceea ce este denumită acum ”Diaspora”, a reprezentat o șansă spre mai bine. Dar nu despre diasporenii actuali este vorba în acest text.

Printre primii dintre cei care și-au încercat norocul dincolo de granițe, s-a numărat și un sucevean, plecat în străinătate înainte de 1989, unde a muncit ce a prins, până când a deprins meserie într-o ”gelaterie”, cum singur mărturisea de fiecare dată tuturor reporterilor care îl intervievau cu prilejul topurilor publicate în coperți aurite de revistele economice, el fiind desemnat mereu cel mai bogat sucevean din ultimii ani. De acolo, cu meseria gata învățată, s-a întors în locurile sale de baștină și a pus la care o afacere cu înghețată care, spre cinstea și prin munca lui și a oamenilor care și-au pus la dispoziție talentul în această minunată afacere, a devenit cea mai tare din țară.  Publicațiile de can-can nu mai pregetau să-i urmărească pașii prin țară și străinătate, avioanele cumpărate, cursele efectuate cu acestea spre Monte Carlo la nunți de familie. A fost ales lider în cadrul organizațiilor oamenilor de afaceri din Suceava și din țară, a devenit vedetă. A sprijinit activități sociale și a sponsorizat activități culturale, în limite bine calculate, și-a plătit contribuțiile la stat și la bugetul local, ca oricare, după venit.

A făcut și alte afaceri, separat de cea care i-au adus profitul cel mai important – industria înghețatei. Una dintre acestea a reconfigurat notorietatea afaceristului care a reinventat industria înghețatei la Suceava și în România. Împreună cu un partener, a cumpărat hotelul – restaurant ”Gloria”, acum un an și jumătate. S-au dărâmat construcțiile vechi  iar toți locuitorii din centrul civic al municipiului reședință de județ se așteptau ca cei doi investitori să pună în loc ceva. A trecut un an, este pe cale să se scurgă și cel de-al doilea iar terenul pe care se promitea reconstrucția unor clădiri care să reconfigureze arhitectonic centrul civic al orașului, bălăriile, arbuștii sălbăticiți, plopii repede crescători și alte plante și-a ridicat rapid coroanele, transformând micul peisaj dintre clădirile de pe strada Vasile Bumbac, din spatele Palatului Administrativ și din preajma acestuia într-un loc viran ori, cum spun unii locuitori cu state mai vechi în zonă, într-o ”șerpărie”.

Poate că nu scriam aceste rânduri dacă atitudinea acelui tânăr plecat acum zeci de ani peste hotare, acum om matur și potent afacerist n-ar fi fost disprețuitoare la adresa celor care locuiesc în acea zonă. Aceștia și-au pus întrebări, construind pe cont propriu răspunsuri dintre cele mai diverse legate de aparenta abandonare a suprafeței de teren pe cale altcândva trona, de bine de rău, complexul ”Gloria” ce a fost dărâmat. S-au născut astfel legende – ba că terenul a fost revendicat de cineva, ba că locatarii din zonă nu sunt de acord cu ridicarea unor clădiri care să le ia lumina din apartamente, ba că trebuie efectuate lucrări de descărcare de sarcină arheologică, în condițiile în care în perimetru ar fi existat un cimitir medieval, ba că trebuie respectat regimul de înălțime în raport cu clădirea Palatului Justiției, care este monument istoric.

La acest gen de întrebări, mult lăudatul întreprinzător care între timp și-a vândut afacerea cu înghețată de la Suceava a transmis că nu trebuie să intereseze pe nimeni ce se petrece pe terenul său, proprietate privată, a întrebat retoric dacă știm cu câți bani a contribuit el la bunăstarea sucevenilor și nu s-a arătat dispus să dea nicio lămurire privind destinul ”șerpăriei” de pe strada Vasile Bumbac, fostul complex ”Gloria”.

 Traseul homeless până în vespasiana din vechea casă a Arhiepiscopiei, de pe strada Vasile Bumbac, octombrie 2018

Un traseu nepotrivit pentru sucevenii curioși să iasă la plimbare pe nou reabilitata stradă Vasile Bumbac din municipiul reședință de județ. Precum se știe, această importantă altcândva arteră rutieră, vine dinspre partea din spate a Magazinului Bucovina, unde se termină Strada Republicii, și merge mai departe, cu Palatul Finanțelor pe latura dreaptă, câteva clădiri cu apartamente pe stânga, un restaurant pe partea cealaltă, gard în gard cu partea din spate a Parcului Drapelului, peste drum fostul sediu istoric al Inspectoratului Școlar, mai apoi al Arhiepiscopiei și în cele din urmă, a unor structuri aparținând  Consiliului Județean. De partea ceastălaltă, chiar Clădirea Palatului Administrativ iar peste drum mai supraviețuiește  casa ce mare, cu iederă, care a slujit zeci de ani ca sediu al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, mai apoi pentru Protopopiatul Suceava.

Imobilul, alăturat terenului pe care se afla mai înainte hotelul restaurant Gloria, cumpărat de asocierea firmelor conduse de Vasile Armenean de la Betty Ice și Nicolai Troașe de la Calcarul Pojorâta a fost cumpărat de către cei doi  și a trecut bine anul  de când afacerea cu Arhiepiscopia a fost perfectată.

Clădirea a fost în acest fel lăsată de Arhiepiscopie, care a primit banii cuveniți conform contractului, în grija noilor proprietari. Aceștia și-au manifestat încă de atunci când au cumpărat  și ulterior au demolat foarte repede complexul Hotel – Restaurant Gloria, intenția de a construi ceva nou în locația proaspăt achiziționată.  Clădirea veche a Arhiepiscopiei  le încurca planurile de dezvoltare imobiliară și au luat decizia să o cumpere, plătind un preț consistent cu intenția declarată de a o pune la pământ foarte rapid..

Ce s-a întâmplat după aceea poate fi interpretat în mod diferit. Cei doi mari antreprenori suceveni au decis că trebuie să mai aștepte, doar ei știind  ce nouă oportunitate de dezvoltare imobiliară. Pe terenul fostului complex Gloria a crescut o adevărată dumbravă  iar clădirea cumpărată de la Arhiepiscopie a devenit vespasiană pentru homless-ii suceveni.

 

 

Please follow and like us:

7 comentarii la „Se dărâmă clădirea Arhiepiscopiei de pe strada Vasile Bumbac, colț cu Palatul Administrativ. Cuplul de afaceriști Vasile Armenean și Nicolae Troașe vor construi în loc un ansamblu imobiliar

  • Corneliu Monoranu

    Cine a vîndut ‘clădirea arhiepiscopiei’?

    Răspunde
    • smartpress

      Arhiepiscopia, desigur, pentru circa 400.000 de euro. Am scris despre această tranzacție la vremea respectivă, într-o altă publicație. Textul se poate găsi pe internet de către cei interesați. Vă salut!

      Răspunde
      • Corneliu Monoranu

        Dar de ce a vîndut arhiepiscopia ‘afaceriștilor’ (care, nu-i așa, sug sîngele proletarilor), de ce nu a renovat clădirea pentru noi funcțiuni creștine, cantină, bibliotecă, mai știu eu ce, nu ar fi fost (încă) o bună ocazie pentru (loc cruce) Pimen să arate ce ar putea să facă dacă s-ar împroprietări cu jdemiile de hectare de pădure? Și eu vă salut!

        Răspunde
  • Mare pacat de aceasta cladire. Ar fi trebuit trecuta in patrimoniu si folosita intr-un scop bun. Ar fi putut fi muzeu, centru social, gradinita, anticariat… Orice dar nu distrusa. Afaceristilor astora nu le pasa decat de profit. Nu de istorie, mostenirea lasata nepotilor, nu de frumusetea unei astfel de cladiri, din alt veac, ce a scapat de cumplitul regim ceausist.
    Niste oameni cu cefe late si minti inguste, obsedati doar de facut bani. Oare cate 15 etaje va avea complexul de apartamente? Oare unde isi vor parca toate masinile noii proprietari? Centrul e deja plin.
    Pacat si de hotelul Gloria, atatea decenii de amintiri pentru noi toti, cate banchete si festivitati… Raman doar fotografiile…

    Răspunde
  • Vai, ”Eu”, ce ne facem noi amândoi fără Gloria Partidului și înflorirea Romaniei Socialiste!… Auzi, ne-au mai rămas doar pozele din atătea benchetuieli câte am făcut noi proletarii acolo… Fire-ar ei să fie de capitaliști cu ceafa groasă îmbubați și obsedați de câștig! Măcar de-ar împărți și cu mine din câștig, ca să-mi mai aline suferința pe care mi-o dau banchetele de odinioară din căsuța de nebunii a activiștilor comuniști și a altor tovarăși cu munci de răspundere, nu domnu Monoranu și domnu ziarist? Iar părintele Pimen trebuia să fie obligat să facă acolo un muzeu sau o cantină, așa este. Păi cum să fie părintele Pimen de capul lui?…

    Răspunde
  • Primăria putea să intervină, să cumpere ea ceea ce au cumpărat ”afaceriștii”, să păstreze ori să demoleze și să facă acolo parc, spații verzi, parcări, terenuri de joacă. De ce n-a intervenit oare? Probabil pentru că a fost de acord cu intenția ”afaceriștilor” care într-adevăr au avut și au contribuții importante la bunăstarea orașului și a județului. Oare de ce ne uităm noi prin ochelari de proletari în continuare, după 30 de ani, la cei care se zbat, muncesc, aleargă și fac și lasă ceva în urma lor? Eu nu cred că cei doi ”afaceriști” demonizați aici sunt oameni cu ceafa lată și minte îngustă. Si pe de altă parte, le-aș cere părerea în această problemă dlui Primar Lungu și dlui Președinte Flutur.

    Răspunde
  • Ce loc de festival de rock și de artă medievală și de serbări de iarnă și de altele s-a pierdut acolo!

    Răspunde

Dă-i un răspuns lui smartpress Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *