Super chef Cătălin Scărlătescu, probă de măiestrie culinară veche, la Muzeul Satului Bucovinean, pentru 2000 de pofticioși (galerie foto)

Severul și pentru aceasta respectatul dar și iubitul de mulți pasionați de arta bucătăriei chef Cătălin Scărlătescu, nu a avut în această după amiază cea mai ușoară dintre provocări. Mai întâi, munca sa a fost făcută sub privirile atente ale publicului numeros. Bună parte dintre acesta au căutat nod în papură cumva, iar la un anumit moment chiar și-au închipuit că l-au prins la înghesuială pe renumitul chef bucătar, urâcios de multe ori  cu concurenții de la emisiunile unde este jurat pe la posturile de televiziune bucureștene. De exemplu, pulpa de pui pe care el a pregătit-o era arsă pe amândouă părțile și mult salivanții participanți la provocarea  lui Cătălin Scărlătescu,  au apucat deja a posta pe rețelele de socializare comentarii cum că nu-i în stare să frigă măcar un grătar pătruns.

Dar poate că trebuie să privim înapoi la esența prezenței lui Cătălin Scărlătescu la Muzeul Satului Bucovinean. Nu a venit el de la București, să ne facă grătare, după pofta inimii noastre. A venit să ne arate, documentându-se mai înainte, care erau mâncărurile vechi românești și să ne invite să le degustăm. Dacă nu vor fi pe plăcere, bine, dacă nu, atâta pagubă.

Cătălin Scărlătescu a pregătit sute de porții de bucate așa cum se făceau  la praznice mari cu unul, două, trei sau mai multe veacuri în urmă. Pe atunci nu erau plicuri cu supliment de aromă, nu erau oale minune, nu erau grătare electrice și câte altele nu erau acum 20 – 30 de ani, darmite acum 200-300 de ani. În acele vremuri nici cartofii acum nelipsiți din meniurile fast food nu aveau mare notorietate printre autohtoni. Roșiile, minunate surse de chech-up erau privite cu spaimă, porumbul, sursa mămăligii noastre, care avea mai înainte gust de mei ori de hrișcă,  abia dacă putea să fie o timidă alternativă dar acum sunt de nelipsit în cultura pop-corn și a fulgilor de porumb.

Cătălin Scărlătescu este unul dintre cei mai talentați maeștri bucătari din România. Este un artist al acestui domeniu elitist în care doar doar cei mai buni pot să își construiască o carieră.

”Pe vremuri nu era frigider. Oamenii mâncau carne pusă la sare. Deci , ce mâncăm? Pastramă!. O să să mâncăm pui prăjiți cum făcea bunica, care știe cum să îi facă de la străbunici. Pe vremuri, oamenii mâncau porc, pui și bătaie”, a declarat chef Cătălin Scărlătescu,  înainte de a trece la treabă.

Directorul Muzeului Bucovinei, Constantin Emil Ursu a transmis și el, că ” Acțiunea noastră face parte din programul Ștefanian care își dorește punerea în valoare a gastronomiei locale din  perioada medievală. Cei prezenți, sute la număr au fost avertizați că la acele vremuri nu se gătea cu roșii și ardei, ci cu grăsime animală și cu legume europene, usturoiul și pătrunjelul fiind condimentele principale.

Vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Niță a transmis că în această parte a țării, în Bucovina, încă se păstrează arta veche a pregătirii bucatelor, aducându-și aminte de sarmalele în cuib, dulceața de moșmoane (merișoare) care le poate oferi oricând la stâna familiei sale de la Gura Humorului dar și de vechea mâncare ”Măi tătucă”,  mâncare preparată  din picioare de porc prăjite în untură și după aceea mâncate cu mămăligă și vin alb alături.

Aproape 2000 de vizitatori ai Muzeului Satului, mai precis 1849 dintre ei au venit special să deguste din mâncărurile vechi preparate de chef-ul Cătălin Scărlătescu, la Muzeul Satulului Bucovinean, în după amiaza acestei zile.

Cătălin Scărlătescu a trebuit să se descurce și cu sumedenia de fani, printre care mulți copii care i-au sărit de-a dreptul în brațe pentru a se fotografia cu el iar dânsul nu a refuzat pe nimeni la selfiuri.  

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *