Tur de forță Holzindustrie Schweighofer, în campania de convingere că traseul copacilor din pădure până la ieșirea din fabrică, ca produs din lemn este complet legal
Ieri, firma austriacă Holzindustrie Schweighofer a invitat mass media să participe la o vizită coordonată de angajații companiei, cu scopul prezumat de a demonstra că firma nu valorifică lemn din exploatări ilegale, mai mult, principala sursă de aprovizionare, cu lemn din Ucraina, a fost sistată de acum un an. Ca atare, fabrica Holzindustrie Schweighofer de la Dornești funcționează la cam o treime din capacitate, numai cu lemn din producția internă.
În aceste condiții, jurnaliștilor care au acceptat invitația Holzindustrie Schweighofer Rădăuți – Dornești, li s-a oferit oportunitatea de a parcurge, dintr-un capăt în celălalt, traseul lemnului provenit din exploatările forestiere din pădure pe linia oficială, prin depozitele intermediare, către fabrica de la Dornești.
Un traseu permanent verificat în cadrul căruia sistemele de supraveghere a transportului de lemn nu lasă loc pentru lemnul transformat ilegal. Măsurat în depozitul de la Falcău, după ce a ieșit din pădure, lemnul a pornit către fabrica de la Dornești. În marele depozit al firmei Holzindustrie Schweighofer, pe baza fotografiilor făcute anterior și a măsurătorilor privind cubajul transmise, transportul de masă lemnoasă este introdus sau nu, în procesul de producție. Dacă sunt suspiciuni în ceea ce privește proveniența, nerespectarea cantității de lemn înscrise inițial și chiar a necorespondenței fotografice a lemnului încărcat la pornirea din munți cu cel care a intrat în fabrica de la Dornești, intervine un program special implementat în premieră de Schweighofer care trimite automat transporturile de material lemnos suspecte într-o linie separată, acolo unde acestea vor avea statutul de păstrare în gestiune, până când proprietarii sau instituțiile statului vor decide care va fi soarta acestor bușteni cu statut incert.
La Falcău, s-a prezentat modul în care lemnul adus din munți trece printr-o primă etapă de procesare. Firma dată ca exemplu a oferit spectacolul încărcării unui transport cu material lemnos – bușteni de molid, măsurați și trimiși la vale, în condițiile legii.
La Dornești, jurnaliștii au asistat la procedura de preluare a acelui transport de bușteni ajuns la destinație fiind invitați și la o vizită mai lămuritoare prin toate spațiile de depozitare și de producție ale Holzindustrie Schweighofer Rădăuți – Dornești, preț de două ceasuri.
Am aflat cu acest prilej că situația nu este, ca afacere, atât de roză precum pare. Nu se mai importă lemn din Ucraina, fabrica merge la 30%. Nu mai este biomasă care să fie livrată către Bioenergy pentru că firma din Suceava, care a avut ca acționar Holzindustrie Schweighofer și care trebuie să furnizeze energie termică în municipiul reședință de județ , nu a plătit contravaloarea reziduurilor din lemn furnizate de fabrica de la Dornești probabil și pentru că nu a mai primit bani pe certificate verzi fiindcă s-a schimbat legilslația și nu a mai avut cu ce să achite contravaloarea combustibilului, pe baza bunului principiu capitalist: ”frate frate, dar brânza-i pe bani”.
Una peste alta, opinia celor care au luat parte la maratonul impus de responsabilii Holzindustrie Schweighofer România pentru jurnaliști are o bună componentă pozitivă.
Administratorii au punctat tot parcursul de la intrarea pe platforma betonată a fabricii a transportului de lemn de la Falcău – Brodina, jurnaliștii au primit căști de plastic galbene, fiind instruiți că vor avea de parcurs un traseu de două ceasuri prin structurile industriale – depozite și hale de producție, pentru ca la urmă să li se spună că nu este nimeni obligat să scrie despre ceea ce a văzut. Un brainstorming final a oferit o gură de aer condiționat, câteva fructe și niscai prăjituri. La urmă, un băiat a încercat să prezinte oferta de produse finale Holzindustrie Schweighofer România.
Nu trebuie să uităm însă o contribuție importantă a Holzindustrie Schweighofer România la Rădăuți. Este vorba despre investiția de protecție socială pe care și-a asumat-o, pentru contribuția pe care avut-o la construcția unui centru de zi, destinat copiilor cu probleme acasă.
Copii care erau trimiși la școală din familii sărace ori dezorganizate, să mănânce cornul și laptele dat de guvern, au primit, mulți dintre ei, pentru prima oară o masă caldă la ”Centrul Maria Ward” din Rădăuți.
Sora Felicitas Butacu a descris, cu entuziasmul omului care crede în ceea ce face, cum s-a zidit și cum au fost determinați copiii să vină la acest centru de zi, indiferent de etnie ori confesiune religioasă. Dar pentru acest subiect vom reveni și nu-l vom uita pe colegul de breaslă Corneliu Cârdeiu, care nici el nu a stat cu mâinile în sân, fiind unul dintre aceia care s-a implicat din plin în munca de promovare a acestui minunat proiect în care sunt incluși acum cam 50 de copii din zona Rădăuților.
