Unirea Principatelor Române, 24 ianuarie 1859 celebrată la CN ”Eudoxiu Hurmuzachi” printr-o suită de activități academice, științifice și cultural-artistice pe parcursul zilelor de 23 și 24 ianuarie
Ziua Unirii Principatelor, 24 ianuarie 1859, faptul-împlinit al “dublei alegeri” a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei, a fost marcată la Colegiul Național ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți printr-o succesiune de manifestări stiintifico-cultural-artistice.
Sala de festivități a Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi” s-a transformat vineri, 23 ianuarie 2026, într-o adevărată scenă de istorie vie într-o amplă manifestare organizată în parteneriat cu Institutul “Bucovina”, în cadrul căreia aproximativ 100 de elevi din clasele a IX-a G, a X-a E, a XI-a E, a XI-a F, a XI-a G și a XII-a G, împreună cu profesori de istorie și cercetători invitați au marcat împlinirea a 167 de ani de la Unirea Principatelor Române printr-o dezbatere care a demonstrat că valorile lăsate de Alexandru Ioan Cuza sunt încă vii în rândul noii generații completată de veritabile momente artistice din cultura națională.
Activitatea a debutat cu mesajul transmis de directorul colegiului, prof. dr. Adrian-Nicolae Puiu, care a relevat importanța evenimentului, vorbindu-le elevilor despre momentele premergătoare unirii și însemnătatea domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
La inițiativa directorului Institutului „Bucovina”, Rădăuți, prof. dr. Marian Olaru, elevii au avut parte de o valoroasă lecție de istorie, concepută sub forma unei dezbateri, o manieră interactivă de a afla detalii mai puțin cunoscute despre evenimentele petrecute în vremea Unirii Principatelor. Domnul prof. dr. Marian Olaru a fost provocat a răspunde unor întrebări ale elevilor care demonstrează, astfel, interes și respect constant față de trecut. Care ar fi fost situația Principatelor dacă nu s-ar fi anulat alegerile falsificate din Moldova, argumentele folosite de Cuza pentru a convinge marile puteri să accepte Unirea Principatelor, de ce a refuzat Cuza să se mai întoarcă în România după 1866, deși era popular în rândul românilor, au fost câteva curiozități la care, cu răbdare, pasiune autentică pentru detaliu și remarcabilă rigoare științifică dl. Marian Olaru a găsit cele mai inspirate răspunsuri.
Muzica a fost cea care, în 1859, a unit inimile oamenilor dincolo de granițele politice ale celor două principate, Moldova și Țara Românească. Astfel, momentele artistice oferite de eleve, coordonate de prof. Loredana Puiu au completat explicațiile captivante: Ionela Bodale din clasa a VII-a, Andra Ilișoi din clasa a IX-a G și Delia Rusu și clasa a XI-a G au făcut să răsune cântecul popular, modalitate prin care poporul și-a înregistrat istoria.
Activitatea a fost coordonată de membrii catedrei Om și Societate, profesorii de istorie: Loredana-Mariana Puiu, Adrian-Nicolae Puiu, Nicoleta Mitrofan, Ana-Gabriela Pogorevici, cu participarea doamnei director adjunct, prof. dr. Luminița Lăzărescu, în prezența cercetătorilor de la Institutul „Bucovina”, Rădăuți și a reprezentantului Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, inginer Mircea Irimescu.
În final, elevii au înțeles că spiritul de la 1859 este o moștenire vie, nu doar o filă de manual, reconfirmând faptul că istoria rămâne cea mai frumoasă poveste!
Elevii claselor a IX-a G și a X-a G, sub coordonarea prof. Loredana-Mariana Puiu, au marcat această sărbătoare a aniversării prin portul iei populare românești, sesiuni de prezentare a evenimentelor unirii, precum și fotografii tematice.
În cursul zilei de 24 ianuarie, în cadrul manifestărilor organizate de autoritățile publice locale, o delegație formată din directorul Adrian Puiu și eleva Sofia Roșcăneanu din clasa a X-a E a depus-o coroană la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza aflat pe aleea domnitorilor, iar directorul Adrian Puiu a susținut un discurs în care a evidențiat și elogiat locul și rolul Unirii Principatelor în istoria românilor, ca piatră de temelie a formării statului unitar modern român: ROMÂNIA!
Diversitatea activităților, constând în dezbateri și evocări științifice, acte cultural-artistice, participarea la momente solemne, prezentarea de alocuțiuni istorice, a constituit un complex tablou academic și cultural, componentă a edificării identității naționale românești!
