URMĂRIRE DE 5 KILOMETRI PRIN VICOV, PENTRU PRINDEREA UNUI TÂNĂR DE 17 ANI CARE CONDUCEA BEAT

Sâmbătă dimineață, pe la ora 04.20, în timp ce acționa pe str. Calea Cernăuți, din orașul Vicovu de Sus, un echipaj de poliţie a identificat și efectuat semnalul regulamentar de oprire având în funcţiune semnalele luminoase şi acustice ale autospecialei de poliție, unui autoturism înmatriculat în străinătate, însă conducătorul auto nu s-a conformat, motiv pentru care, s-a procedat la urmărirea acestuia pe o distanță de circa 5 km, până în comuna Straja, când, într-o curbă, tânărul de la volan a pierdut controlul asupra direcției de mers, a ieșit de pe carosabil și a intrat în coliziune cu gardul unui imobil.
După impact, din autoturism au coborât trei tineri care au încercat să fugă, fiind urmăriți de polițiști, față de conducătorul auto procedându-se la efectuarea somației legale și executarea a trei focuri de armă în plan vertical.
Conducătorul auto a fost imobilizat și identificat ca fiind un minor de 17 ani din comuna Ulma, care emana halena alcoolică și care a refuzat testarea cu aparatul etilotest și recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Autoturismul a fost ridicat de la fața locului și indisponibilizat la sediul poliției pentru continuarea cercetărilor, identificarea pasagerilor, a deținătorului legal și stabilirea situației vehiculului.
În cauză, față de minorul de 17 ani s-a întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunilor de „conducerea unui vehicul pe drumurile publice fără a deține permis de conducere” și „conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice”, ce va fi soluționat procedural.

Please follow and like us:

2 comentarii la „URMĂRIRE DE 5 KILOMETRI PRIN VICOV, PENTRU PRINDEREA UNUI TÂNĂR DE 17 ANI CARE CONDUCEA BEAT

  • 11 iunie 2018 la 10:07
    Permalink

    Succes! Știri adevarate și probleme reale!
    Ne-am săturat de știri fabricate, fardate, măsluite, comandate, dezvaluiri cu voie de la Poliție, contrafaceri de jurnaliști mediocri și corupți, iresponsabili.
    În lumea noastră ciudată, jurnaliștii trag la răspundere pe oricine fără ca pe ei să-i tragă cineva la răspundere. Or, nu poți pretinde cuiva o calitate pe care nu o deții. Tot așa, nu poți cere cuiva săă facă ceea ce tu nu poți face. Când tu, gazetar, ești analfabet și îl răstignești pe cutare pe motiv de analfabetism sau ești hoț și strigi în gura mare ”hoțul, hoțul” ori ești jigodie și acuzi pe altul, oricine ar fi el, de jigodie, ei, atunci lucrurile nu sunt în regula! Atunci judecătorul este cel puțin la fel de condamnabil ca judecatul lui! Și atunci nici lumea nu merge cum trebuie. Roțile i se învârt scrâșnind și mălaiul se macină aiurea. Și asta e lumea noastră românească. Iar dacă această lume este așa, faptul li se datoează și gazetarilor. Mai trebuie cântărită și îndreptată făcătura cu atletul informării poporului și cu trimisul poporului la căutat și fabricat informații, știri, opinii… Și tot așa, mai trebuie cântărită un pic și chestia cu dreptul gazetarului (și al poporului) de a se stropși la politician și la administrator și de a-i scuipa oricând și oricât sub motiv că aceștia se hrănesc din bani publici! Să fim serioși! Între altele, din ce bani se hrănesc gazetarii? Iar după aceea, politicianul, dacă nu e bun, trebuie educat poporul să nu-l aleagă. Iar administratorul, ca și funcționarul, medicul, profesorul etc., funcționează pe bază de contract încheiat în temeiul regulilor pieței: competența unuia, nevoia socială de serviciile lui și plata cuvenită pentru prestații. Și tot așa: nu e bun, altul. Conform legii însă, iar nu pe bază de strigături. Nici la răspântii și nici în gazete. Viața pe bază de strigături, înjurături, scuipături nu e democrație. Poate fi spectaculoasă, dar nu este normală. Și poate aduce câștig gazetarului, dar se contabilizează și factura o plătește poporul orbit.
    Prin urmare, Domnule Gazetar, fă-te luminător, călăuză, învățător, drept-sfătuitor, îndrumător spre cele drepte și de folos! Învață-l pe cititorul tău angajarea, prețuirea, respectul, cuviința, lungul nasului, măsura, chiar smerenia. Ajută-l să vrea și să-și propună să deosebească pe cont propriu binele de rău și, dacă se poate, să mai facă un mic pas spre învățarea iubirii de semeni.
    Pe acestea cred că trebuie să și le propună în lumea noastră un gazetar care își inaugurează atelierul pe opt iunie…
    Succes!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *