Urși cu zgărzi și cip-uri, relocați ilegal în pădurile județului Suceava? Efectele interzicerii vânătorii la urși pentru oameni și animalele din pădure, prezentate de inginerul silvic George Celsie

În  ultima perioadă au apărut tot mai multe semne de îngrijorare din partea sucevenilor care trăiesc în localități din zona Obcinei Mari, de la Solca la Marginea, prin Voitinel și Vicov până la Putna, care au intrat în contact direct în pădurile în care de zeci de ani nu s-a știut să mai fi rămas picior de urs, cu sumedenie de astfel de animale, care nu se mulțumesc să-și ducă viața în codru ci ies la vedere, umblă prin sate, de curând  înregistrându-se chiar și un atac la o fermă din Putna, unde un urs a înhățat un vițel chiar sub ochii stăpânului acestuia.

Mai mult, au fost chiar și declarații ele unor pădurari și vânători care susțin că au văzut urși purtând zgardă cu cip-uri, asemănătoare cu cele care au fost puse la gâtul mai multor animale în zona Brașovului, într-o încercare făcută acum câțiva ani de monitorizare a populației de urși din acea parte a țării.

În aceste condiții, s-a pus întrebarea dacă au fost realizate relocări de urși din respectiva zonă în codrii Bucovinei și dacă da, cu știința cui?

Inginerul silvic George Celsie, șeful Biroului Vânătoare din cadrul Direcției Silvice Suceava, care deține cele mai multe fonduri de vânătoare în județul nostru a confirmat că angajați ai instituției silvice au declarat că au văzut în pădure urși purtând  astfel de zgărzi. El a spus că are cunoștință de cinci astfel de cazuri.

Pe rețelele de socializare se vorbește însă de mult mai mulți urși cu cipuri, avansându-se  chiar și cifre exacte, fără a se ști de unde provin, că ar vorba despre 52 sau 54 de animale aduse din alte părți cărora li s-a dat drumul în pădurile din județul nostru.

Cert este însă că, dacă astfel de relocări s-au făcut conform legii, Agenția de Protecție a Mediului ar trebui să fi fost înștiințată. Directorul APM Suceava, Mădălina Nistor susține însă că instituția pe care o conduce nu a fost informată despre asemenea acțiuni așa încât, din punct de vedere legal, nu s-a făcut nicio relocare de urși în județul Suceava.

Nici reprezentanții fondurilor de vânătoare, fie acestea ale Direcției Silvice ori private, nu au cunoștință despre vreo acțiune legală în acest sens.

Dar pare a fi cert faptul că acești urși cu zgardă și cip-uri sunt tot mai des văzuți prin pădurile Sucevei. Desigur, toată lumea așteaptă ca declarațiile verbale ale martorilor să fie susținute și de imagini, lucru relativ ușor de realizat acum, în epoca smarturilor.

 

Evoluția crescândă a atacurilor urșilor în gospodăriile sucevenilor din 2016 până acum

 

Până atunci să reținem că din anul 2016, când a intrat în vigoare ordinul Ministerului Mediului privind interzicerea vânătorii la animalele de pradă, numărul atacurilor urșilor la gospodăriile oamenilor a crescut dramatic.

Inginerul silvic George Celsie ne-a prezentat o situație statistică relevantă. Astfel în fondurile de vânătoare administrate de Direcția Silvică Suceava, în anul 2016, înainte de punerea în aplicare a actului guvernamental sus-amintit, nu s-a înregistrat nici un caz de pagube produse de urs la animale domestice. După aceea, an de an, acestea au devenit tot mai  frecvente.

Astfel, în 2019, la Broșteni s-au raportat 7 atacuri, fiind ucise 4 bovine, un cal și 9 familii de albine. Ursul vinovat a fost vânat. În același an, la Pojorâta au fost 8 atacuri, căzând pradă unui urs care a fost de asemenea vânat, 10 vite. La Moldovița au fost 3 atacuri, fiind ucise 3 vite iar la Brodina a fost un atac, două vite căzând victime ursului.

În 2020, la Broșteni au fost 3 atacuri, fiind ucise 3 vite. La Crucea au fost două atacuri, o bovină fiinbd mâncată și 10 stupi distruși. La Vatra Dornei au fost 4 atacuri, 5 vite fiind ucise, ursul fiind ”recoltat”. La Pojorâta au fost 5 atacuri, 5 bovine căzând pradă unui urs care a fost împușcat.

Anul acesta, în primele șase luni s-au înregistrat: La Pojorâta 4 atacuri cu 7 vite ucise și 5 stupi de albine distruși. La Crucea au fost 3 atacuri, fiind înhățate de urs 9 oi și 2 capre. La Vatra Dornei au fost 3 atacuri, victime căzând o vacă, 3 oi și un porc. La Broșteni au fost 2 atacuri, 2 vite căzând pradă ursului.  La Putna, de curând a fost înregistrat un atac al unui urs care a mâncat un vițel. De precizat că este vorba despre fondurile de vânătoare  ale Direcției Silvice Suceava, 24 la număr,  în care trăiesc cam 50% din efectivele de urs din județul nostru.

George Celsie a prezentat și o situație a efectivelor estimate de urși din județ, în 2016 față de 2021. Înainte de apariția acelui ordin al Ministerului Mediului, în 2016 în pădurile județului exista un efectiv de 176 de urși față de un optim de 103. De aceea, se vânau până la 10 exemplare anual. O evaluare de anul acesta arată că numărul urșilor a crescut la 300, optimul fiind același – 103.

Sunt așa-numite ”zone roșii”, unde populația a crescut foarte mult. La Iacobreni, în loc de un optim de 5 urși, sunt acum 50. La Moldovița, în loc de 3 animale, sunt 22. La Broșteni, în loc de un optim de 22 de exemplare sunt 76. La Crucea, în loc de 12, sunt în pădure 29 de urși. La Stulpicani, în loc de 7, sunt 40.

 

Pagube de milioane de lei în fondul cinegetic, după înmulțirea necontrolată a animalelor de pradă

 

Silvicultorul George Celsie  a arătat că, pe lângă pagubele pe care urșii le fac în gospodăriile oamenilor, care sunt reglementate de lege și pentru care se pot acorda despăgubiri, alte pagube, pentru care nu se pot oferi despăgubiri, sunt cele din fondul cinegetic. Acestea sunt cel puțin la fel de importante. Astfel, în perioada 2017 -2021 au dispărut din efectivele de animale sălbatice din fondurile de vânătoare administrate de Direcția Silvică Suceava peste 1600 de exemplare de cerb, căprior și mistreț. Este vorba despre pagube estimate la peste 4 milioane de lei. La cervide, efectivele au scăzut sub cele optime, iar dacă urșii și lupii vor fi protejați în continuare, în câțiva ani se va ajunge la necesitatea protejării cervidelor și la eventuale repopulări. Dar problema se pune  de unde, deoarece în toate pădurile din România situația este asemănătoare. Mai mult, peste 5-6 ani, în care carnivorele s-au înmulțit exagerat, pagubele cele mai mari s-au produs în rândul tineretului, la cerbi și căpriori, puii căzând cel mai des pradă acestora. Astfel că efectivele de animale sălbatice  ierbivore vor îmbătrâni și vor fi și acestea, tot mai ușor de vânat de urși și de lupi a descris inginerul silvic George Celsie, în culori deloc optimiste, ceea ce ar urma să se întâmple, dacă se va continua cu protejarea exagerată a animalelor de pradă.