VETERINARII DORESC SĂ PREIA HERGHELIILE DE LA RNP
O inițiativă legislativă discutabilă frământă mințile angajaților din cadrul RNP – Romsilva, în această vară. Se vorbește cu tot mai multă convingere despre necesitatea ca hergheliile din România, acum aflate în gestiunea RNP, să fie preluate de ANSVSA. Inițiativa ar fi pornit chiar de la parlamentarul sucevean ALDE Ștefan Alexandru Băișanu care este susținut în demersul său de vicepreședintele Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), medicul veterinar rădăuțean Octavian Ilișoi. Cotidianul ”Evenimentul Zilei” a făcut conexiunea între cei doi demnitari suceveni ajunși la București. Parlamentarul Alexandru Băișanu iubește caii și încurajează copiii să practice echitația, vicepreședintele ANSVA Octavian Ilișoi studiază transplantul de embrioni la iapă și castrarea cailor, conform ”Evenimentul Zilei”.
Care ar fi consecințele acestui transfer, dincolo de interesele unuia sau altuia dintre figurile publice mai sus amintite? Iată răspunsuri punctuale ale celor care au gestionat ani în șir activitatea hergheliilor din județul Suceava, unii dintre ei amintindu-și de catastrofala administrație a Companiei Naționale ”Cai de Rasă”, care era cât pe ce să ducă la distrugerea tuturor hergheliilor din țară, acum două decenii.
Dacă ANSVSA vrea să preia toate hergheliile la nivel național ar fi practic imposibil, pentru că aceasta este o instituție bugetară, fără venituri proprii. În momentul de față, RNP nu întreține hergheliile doar prin exploatarea suprafețelor de teren pe care le dețin ci și prin banii rezultați din activitatea de producție a Regiei, care desfășoară o activitate economică profitabilă.
Dacă există persoane interesate să preia doar punctual anumite herghelii, situația ar deveni dramatică in punctul de vedere al coordonării și legiferării activității desfășurate în hergheliile de stat și în hergheliile private care gestionează anumite rase de cai. Practic, o preluare de către persoane fizice sau juridice a unei herghelii publice existente pe teritoriul României, presupune elaborarea unor acte normative care să prevadă trecerea, atât al cailor, care sunt în proprietatea publică a statului cât și a terenurilor gestionate de aceste herghelii în proprietate privată.
Se mai pune întrebarea – de unde ar face rost și cu ce fonduri ANSVSA de furajele necesare pentru ținerea în viață a cailor din herghelii.
Un exemplu bun referitor la gestionarea hergheliilor din România a fost cel de până în 2002, în anii anteriori acestea au fost lăsate pe mâna unei companii naționale ”Cai de Rasă”, care a dus la o mortalitate fără precedent, în principal prin înfometare, în rândul cailor de rasă din România.
Mai sunt informații care arată că de fapt nu se dorește preluarea de către ANSVSA a tuturor hergheliilor din țară ci doar a celei de la Rădăuți, pentru care ambii inițiatori – Băișanu și Ilișoi, amândoi lideri ALDE, ar fi interesați în mod special.
În județul Suceava funcționează 2 herghelii de cai de rasă – Rădăuți și Lucina, unde se cresc în total cam 700 de cai. Huțulul de la Lucina este recunoscut drept cal românesc, cu o tradiție de peste 200 de ani. Suprafețele de teren deținute de cele două herghelii nu asigură în totalitate furajele necesare. La Lucina, în zona de munte, sunt doar pășuni și fânețe, pentru hrana celor 400 de animale trebuind sute de tone de ovăz, porumb, orz, în fiecare an, care trebuie achiziționate de pe piață ori transferate repede de la alte herghelii, din zona de câmpie.
Acestea sunt doar câteva dintre punctele de vedere ale celor care, la Direcția Silvică Suceava au trăit preluarea celor două herghelii de la falimentara companie guvernamentală ”Cai de Rasă”, în 2002, au reușit să le revigoreze, să reînnoade tradiția hipică pe Hipodromul de la Rădăuți vreme de mai mulți ani, până când alți guvernanți au stabilit ca administrarea acestor herghelii să fie preluată de RNP structura centrală. Iar acum vedem, suceveni aflați la centru, doresc ca hergheliile să fie preluate de o altă structură guvernamentală, dacă nu toate, măcar una, cea de la Rădăuți.
E ca si cum personalul de specialitate din medicina umană ar dori sa devină proprietar al unor comunități umane! Că doar acest personal trateaza, îngrijeste, moșeste…