Vulcanul noroios de pe dâmbul Zamca din orașul Suceava

Un efect cumva antigravitațional s-a produs la primele ore ale acestei zile chiar pe culmea dealului Zamca, acolo unde este cumva cumpăna apelor între cartierul George Enescu și zona Mărășești. Din punct de vedere geologic, nu ar fi fost posibil ca pe vârful dâmbului să izvorască apă, cu atât mai mult să răzbată mici vulcani noroioși care să inunde carosabilul. Este de la sine înțeles că responsabilitatea rezolvării acestei probleme ține de firma ACET, unicul administrator a rețelelor de apă și canal din această parte a lumii.

Că s-a spart o țeavă, nu e mare lucru. E mare lucru însă că, cronometrat de oamenii care locuiesc în zonă, între orele 5.30 și 9.00 în dimineața zilei de astăzi, din gura de canal din fața blocului CET, de peste drum de Catedrală și de mai cunoscuta locație ”Bebelușul”, a dat apa din canal pe dinafară, fără să fi căzut din cer măcar o picătură de apă, în ultimele zile și fără să fi venit cineva care măcar să le explice despre ce este vorba.

Pietonii s-au ferit cât au putut, cei cu mașini i-au împroșcat fără premeditare în goana lor prin pârâul de pe șosea. Unii, mai din vale, au crezut că se spală șoseaua, văzând cum curge apa dinspre deal.

Ca de fiecare dată, operatorul unic  ACET a reacționat cu cele două viteze  cunoscute – încet și foarte încet. Pentru a afla cum funcționează metabolismul acestui mastodont îngrășat în două decenii cum nicio altă structură de interes public din municipiul și județul Suceava nu a mai avut parte, este tot mai greu de descris. Dintr-o mică direcție a primăriei sucevene la o regie autonomă aparținând aceleași administrații municipale până la statutul de societate comercială cu unic acționar CL Suceava și până la acest statut de operator unic regional pentru rețelele de apă și canal a fost un drum lung. Pe tot acest drum de mai bine de două decenii, entitatea a fost condusă de directorul Ștefan Groza.

El ar putea să dea un răspuns rezonabil cetățenilor locuitori ai municipiului Suceava, pe care îi avea ca singuri consumatori în anii 90, de la ei doar încasând  atunci  banii pentru salarii, pentru întreținerea și dezvoltarea direcției, regiei și mai apoi societății: cât mai reprezintă sucevenii în economia mega-structurii ACET care gestionează conductele de apă și canalizare din acest colț al țării? În ce măsură este folositoare activitatea acestei entități arogante pentru suceveanul de rând, dacă nu este în stare să repare două-trei conducte pe trimestru în așa fel încât să nu mai apară avarii neprefigurate măcar în municipiul reședință de județ?   

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *