20.000 de vizitatori și spectatori la Sărbătoarea Ansamblului ”Ciprian Porumbescu” și la Târgul de toamnă ” Produs în Bucovina”, cifră anunțată de președintele CJ, Gheorghe Flutur

smartpress 16 septembrie 201916 septembrie 2019 1 Comment 20.000 de vizitatori și spectatori, Gheorghe Flutur, președintele CJ, Sărbătoarea Ansamblului ”Ciprian Porumbescu”, suceava-smartpress, Târgul de toamnă ” Produs în Bucovina”

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur a făcut astăzi primele concluzii după ce pe parcursul săptămânii trecute, pe esplanada dintre Palatul Administrativ și Casa de Cultură, s-au desfășurat spectacolele prilejuite de împlinirea a 65 de ani de la înființarea Ansamblului Artistic ”Ciprian Porumbescu” precum și Târgul de toamnă ”Produs în Bucovina”. 20.000 de vizitatori și spectatori au participat la cele trei spectacole din serile de miercuri, joi și vineri, săptămâna trecută precum și la târgul de toamnă, ca vizitatori.

În acest context, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a transmis un mesaj:

”Timp de 3 zile am avut un eveniment de ținută prin care am dorit să sărbătorim 65 de ani de la înființarea Ansamblului Artistic ”Ciprian Porumbescu”, un ansamblu de elită, o instituție de prestigiu a Consiliului Județean Suceava, un important ambasador al județului Suceava și al Bucovinei. Doar aici, în cele 3 zile, am avut peste 10.000 de spectatori. Doresc să mulțumesc pe această cale sucevenilor și tuturor celor care au fost prezenți.

Tot în centrul municipiului Suceava Consiliul Județean Suceava, împreună cu Asociația ”Produs în Bucovina, am organizat în perioada 11-15 septembrie Târgul de Toamnă ”Produs în Bucovina”.

Standurile și produsele celor de la ”Produs în Bucovina” au atras aprecierile vizitatorilor și cumpărătorilor prezenți într-un număr foarte mare pe esplanada Casei de Cultură. Am făcut și voi continua să fac apel către suceveni să cumpere produse din județul Suceava.

În cadrul Târgului au evoluat formații reprezentând toate zonele folclorice ale județului. Formatul și locația s-au dovedit a fi de un real interes din partea sucevenilor, drept care ne propunem ca următoarele ediții să le organizăm tot în centrul Sucevei.

În aceeași formulă ne vom deplasa și în țară. În prima parte a lunii octombrie împreună cu cei de la ”Produs în Bucovina” vom fi la Cluj-Napoca”, a transmis președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur.

Please follow and like us:

Bine zici,numa’ că trebe mai aplicat,să se știe cum adică a pus domnul Ghiță ansamblul pe butuci,parcându-l în țarcul reprezentat de uriașul cu picioare de lut numit CCB,adică nu Comitetul Central al Bucovinei,cum s-ar crede,ci doar Centrul Cultural Bucovina,unde a ajuns un fel de anexa a unor uzurpatori ,numiții Zicălași,fonopleșcari de duzină ,mânați din urmă de un impostor sfertodoct – ați ghicit,un anume domn Gâză,consultant artistic cu studii medii,și alea scremute…
Apoi,să detaliem câteva chestiuni de acord fin:
– domnul Flutur zice ,pe scenă,că nu-știu-ce „…ai Bucovinei și ai Sucevei”,ceea ce confirmă,încă o dată că în mintea lui este gauleiter peste două zone distincte,cele de mai sus…De aia se și straduiește să ne re-prezinte un fel de Bukowina butaforica,la nivelul înțelegerii unui pădurar mediocru,care stă pe o cioată și ascultă sau debitează povești cu haiduci și porți bucovinene…Că pe unde intră in Bukowina dumitale,domnu’ Ghiță,de-un paregzamplu,regățanul care vine dinspre București sau Târgu Neamț,ce zice ăla – mai stați un pic,mă,că acuma avem doar un preview,suntem doar in tindă la Bucovina! Intenționați să faceți din Fălticeni regiune autonomă?
– „eu n-am echipă de fotbal…”,mai zice,păcat că n-ai,alții au și chiar joacă fotbal de calitate,ceea ce inseamnă că județul lor,cel din care a plecat in misiune un anume domn Nelu ca să civilizeze Bucovina,are și economie ca să o susțină… Că din festivaluri,jderi,magazine,nu se poate susține și o echipă de fotbal in Liga I,unde mai pui că și ăia au echipă de fotbal da ‘ și filarmonică,teatru,numa’ jderi n-au,ceea ce este,desigur, o mare rușine,deoarece nu s-a văzut in UE șef de administrație locală care să n-aibă bundiță cu prim din blană de mustelide din producție proprie,așa prevăd directivele UE! Că unde s-a pomenit Oktoberfest, la Germania,la mama ei,la München,să nu vină Frau Merkel în șpicniță bavareză,să ardă o bere la halbă și să dea tonul la o-la-ri-o-la-ra,ca să nu se piardă??
– nu s-a înțeles exact a cui aniversare era,că s-a început cu decernarea unei diplome de excelență către domnul Flutur care,iarăși,nu-știu-ce,a făcut el ceva,de gândeai că este aniversarea dumnealui,un omagiu adus de oamenii muncii ansambliști cătră binefăcătorul lor,după un model cunoscut,ar fi dumnealui un fel de geniu al Obcinelor Mari,Mici și Mijlocii,el este în toate,în cele ce sunt și-n cele ce mâine vor râde la soare! Abia după aia,oarecând, a primit si ansamblul o diplomă ba chiar și o medalie din imitație de metal galben,să fie acolo,să se treacă in procesul-verbal…
– el însuși a dat-o pe aia cu salvarea straiului popular,asta face el ,mai ales,așa să fi făcut si să facă și Ansamblul Ciprian Porumbescu care nici înainte nici acuma nu avea in genă o astfel de misiune… Dealtfel,artiștii de la ansamblu nu puteau fi luați ca model nici înainte de, deoarece se îmbrăcau sau erau îmbrăcați aiurea,in ținute aluziv-populare,cu fote fanteziste și bundițe butaforice,după modelul formațiilor de dansuri sovietice. Tot ei au promovat așa-zisul costum popular bucovinean cu poalele ieșite de o palmă de sub catrință,augmentat în imbecilitatea și lipsa sa de adecvare cu alte inovații penibile,cum ar fi catrința suflecată,ca să se vadă ce mai era nevazut dar și poalele in toată splendoarea lor ,cu decorațiuni florale cât balega de vacă…
– în această capcană a cazut sau s-a dus singură și respectata Sofia, zisă și Vicoveanca,iaca în ce fel:
http://prntscr.com/p79sn5
…sau cot la cot cu acest conservator de „strai popular”, în modele vicioase ale unor inexistente și grotești „costume” populare:
http://prntscr.com/p79zzk
Inainte de a se indigna cineva că dăm cu piatra in Dumnezeu,să ne spună mult stimata artistă de unde a a dus pe scenă modelul cu poalele afișate ostentativ și cu catrință suflecată,ca la polog,unde a mai vazut dumneaei,acuma sau oricând știe ea,femeie de peste 70 de ani, să se etaleze în public in această manieră? La Toporăuți,la Vicov de Sus,de unde își trage pseudonimul? Are vreo poză a vreunei ascendente de-a dumneaei care să o justifice în opțiunea sa?
Iată cum se purtau suratele bucovinence de la care ar pretinde că se inspiră în zi de sărbătoare,la luarea aghiasmei de la biserică,cam prin anul 1917:
http://prntscr.com/p7a6t1
…De la fetiță la babă!
Sau în 1943:
http://prntscr.com/p7a4wf
Atâta lucru ar trebui să știe, că poalele sunt doar un accesoriu funcțional,se purtau pe dedesubt,ca protecție pentru aspra catrință de lână,nu te afișai cu ele,sub diferite sancțiuni,inclusiv cea disprețului public dar și a unor scatoalce de la bunica,mamă,bărbat… Căci era ca și cum ai ieși în drum cu chiloții peste pantaloni!
La fel,poalele suflecate se foloseau foarte rar,la prașuit,de exemplu însă și acolo numa’ când și când,dacă nu aveai să porți ceea ce se numea o șpicniță de lucru,o fustă largă,absolut permisivă pentru efortul fizic specific.Poalele-n brâu au apărut în Bucovina și s-au etalat mai ales în zonele potopite de ruteni care au rutenizat zone compacte din bucata aflata acuma la pretenii domnului Flutur și care au luat de la autohtoni inclusiv costumul popular, fără discernamânt și fără criterii,după cum le era nația și inclinația…A ieși la drum,la biserică,la căminul cultural,a-ți face poze cu catrință suflecată până la kur era considerată o rușine chiar pentru fetele de 18-20 de ani… Unele dintre ele ,cam de vârsta doamnei Sofia, au câștigat in anii ’60 bătălia cu spiritul public mai conservator impunând pe piața modelului popular catrința peste sau doar ușor sub genunchi, însă nici atunci nu se scoteau la lumină poalele,un fel de jupă estetic neutră … Cât privește costumul bărbătesc de sărbătoare,numai in imaginația bolnavă a unor politruci din ziua de astăzi ar putea fi apropiat de modelul numit „ie bărbătească bucovinenă” (!!!),adica de rubașca ukraineană cu care se afișează in public și primul secretar ala CJ al PDL dar și primarul Lungu,numa’ buni,nu-i așa, de modele…
Ca să se dovedească ce se intamplă cu valoari inestimabile,cele reprezentate de etnografia și folclorul Bucovinei, aflate in declin ireversibil,în moarte clinică, atunci când de salvarea lor se ocupă politrucii și impostorii…
Adica,mai pe scurt,muzică de nuntă la inmormântare.

Răspunde

One thought on “20.000 de vizitatori și spectatori la Sărbătoarea Ansamblului ”Ciprian Porumbescu” și la Târgul de toamnă ” Produs în Bucovina”, cifră anunțată de președintele CJ, Gheorghe Flutur”

Aprodul_Purice

17 septembrie 2019 la 16:45

Bine zici,numa’ că trebe mai aplicat,să se știe cum adică a pus domnul Ghiță ansamblul pe butuci,parcându-l în țarcul reprezentat de uriașul cu picioare de lut numit CCB,adică nu Comitetul Central al Bucovinei,cum s-ar crede,ci doar Centrul Cultural Bucovina,unde a ajuns un fel de anexa a unor uzurpatori ,numiții Zicălași,fonopleșcari de duzină ,mânați din urmă de un impostor sfertodoct – ați ghicit,un anume domn Gâză,consultant artistic cu studii medii,și alea scremute…
Apoi,să detaliem câteva chestiuni de acord fin:
– domnul Flutur zice ,pe scenă,că nu-știu-ce „…ai Bucovinei și ai Sucevei”,ceea ce confirmă,încă o dată că în mintea lui este gauleiter peste două zone distincte,cele de mai sus…De aia se și straduiește să ne re-prezinte un fel de Bukowina butaforica,la nivelul înțelegerii unui pădurar mediocru,care stă pe o cioată și ascultă sau debitează povești cu haiduci și porți bucovinene…Că pe unde intră in Bukowina dumitale,domnu’ Ghiță,de-un paregzamplu,regățanul care vine dinspre București sau Târgu Neamț,ce zice ăla – mai stați un pic,mă,că acuma avem doar un preview,suntem doar in tindă la Bucovina! Intenționați să faceți din Fălticeni regiune autonomă?
– „eu n-am echipă de fotbal…”,mai zice,păcat că n-ai,alții au și chiar joacă fotbal de calitate,ceea ce inseamnă că județul lor,cel din care a plecat in misiune un anume domn Nelu ca să civilizeze Bucovina,are și economie ca să o susțină… Că din festivaluri,jderi,magazine,nu se poate susține și o echipă de fotbal in Liga I,unde mai pui că și ăia au echipă de fotbal da ‘ și filarmonică,teatru,numa’ jderi n-au,ceea ce este,desigur, o mare rușine,deoarece nu s-a văzut in UE șef de administrație locală care să n-aibă bundiță cu prim din blană de mustelide din producție proprie,așa prevăd directivele UE! Că unde s-a pomenit Oktoberfest, la Germania,la mama ei,la München,să nu vină Frau Merkel în șpicniță bavareză,să ardă o bere la halbă și să dea tonul la o-la-ri-o-la-ra,ca să nu se piardă??
– nu s-a înțeles exact a cui aniversare era,că s-a început cu decernarea unei diplome de excelență către domnul Flutur care,iarăși,nu-știu-ce,a făcut el ceva,de gândeai că este aniversarea dumnealui,un omagiu adus de oamenii muncii ansambliști cătră binefăcătorul lor,după un model cunoscut,ar fi dumnealui un fel de geniu al Obcinelor Mari,Mici și Mijlocii,el este în toate,în cele ce sunt și-n cele ce mâine vor râde la soare! Abia după aia,oarecând, a primit si ansamblul o diplomă ba chiar și o medalie din imitație de metal galben,să fie acolo,să se treacă in procesul-verbal…
– el însuși a dat-o pe aia cu salvarea straiului popular,asta face el ,mai ales,așa să fi făcut si să facă și Ansamblul Ciprian Porumbescu care nici înainte nici acuma nu avea in genă o astfel de misiune… Dealtfel,artiștii de la ansamblu nu puteau fi luați ca model nici înainte de, deoarece se îmbrăcau sau erau îmbrăcați aiurea,in ținute aluziv-populare,cu fote fanteziste și bundițe butaforice,după modelul formațiilor de dansuri sovietice. Tot ei au promovat așa-zisul costum popular bucovinean cu poalele ieșite de o palmă de sub catrință,augmentat în imbecilitatea și lipsa sa de adecvare cu alte inovații penibile,cum ar fi catrința suflecată,ca să se vadă ce mai era nevazut dar și poalele in toată splendoarea lor ,cu decorațiuni florale cât balega de vacă…
– în această capcană a cazut sau s-a dus singură și respectata Sofia, zisă și Vicoveanca,iaca în ce fel:
http://prntscr.com/p79sn5
…sau cot la cot cu acest conservator de „strai popular”, în modele vicioase ale unor inexistente și grotești „costume” populare:
http://prntscr.com/p79zzk
Inainte de a se indigna cineva că dăm cu piatra in Dumnezeu,să ne spună mult stimata artistă de unde a a dus pe scenă modelul cu poalele afișate ostentativ și cu catrință suflecată,ca la polog,unde a mai vazut dumneaei,acuma sau oricând știe ea,femeie de peste 70 de ani, să se etaleze în public in această manieră? La Toporăuți,la Vicov de Sus,de unde își trage pseudonimul? Are vreo poză a vreunei ascendente de-a dumneaei care să o justifice în opțiunea sa?
Iată cum se purtau suratele bucovinence de la care ar pretinde că se inspiră în zi de sărbătoare,la luarea aghiasmei de la biserică,cam prin anul 1917:
http://prntscr.com/p7a6t1
…De la fetiță la babă!
Sau în 1943:
http://prntscr.com/p7a4wf
Atâta lucru ar trebui să știe, că poalele sunt doar un accesoriu funcțional,se purtau pe dedesubt,ca protecție pentru aspra catrință de lână,nu te afișai cu ele,sub diferite sancțiuni,inclusiv cea disprețului public dar și a unor scatoalce de la bunica,mamă,bărbat… Căci era ca și cum ai ieși în drum cu chiloții peste pantaloni!
La fel,poalele suflecate se foloseau foarte rar,la prașuit,de exemplu însă și acolo numa’ când și când,dacă nu aveai să porți ceea ce se numea o șpicniță de lucru,o fustă largă,absolut permisivă pentru efortul fizic specific.Poalele-n brâu au apărut în Bucovina și s-au etalat mai ales în zonele potopite de ruteni care au rutenizat zone compacte din bucata aflata acuma la pretenii domnului Flutur și care au luat de la autohtoni inclusiv costumul popular, fără discernamânt și fără criterii,după cum le era nația și inclinația…A ieși la drum,la biserică,la căminul cultural,a-ți face poze cu catrință suflecată până la kur era considerată o rușine chiar pentru fetele de 18-20 de ani… Unele dintre ele ,cam de vârsta doamnei Sofia, au câștigat in anii ’60 bătălia cu spiritul public mai conservator impunând pe piața modelului popular catrința peste sau doar ușor sub genunchi, însă nici atunci nu se scoteau la lumină poalele,un fel de jupă estetic neutră … Cât privește costumul bărbătesc de sărbătoare,numai in imaginația bolnavă a unor politruci din ziua de astăzi ar putea fi apropiat de modelul numit „ie bărbătească bucovinenă” (!!!),adica de rubașca ukraineană cu care se afișează in public și primul secretar ala CJ al PDL dar și primarul Lungu,numa’ buni,nu-i așa, de modele…
Ca să se dovedească ce se intamplă cu valoari inestimabile,cele reprezentate de etnografia și folclorul Bucovinei, aflate in declin ireversibil,în moarte clinică, atunci când de salvarea lor se ocupă politrucii și impostorii…
Adica,mai pe scurt,muzică de nuntă la inmormântare.
Răspunde

S-ar putea să-ți placă și

One thought on “20.000 de vizitatori și spectatori la Sărbătoarea Ansamblului ”Ciprian Porumbescu” și la Târgul de toamnă ” Produs în Bucovina”, cifră anunțată de președintele CJ, Gheorghe Flutur”

Lasă un răspuns Anulează răspunsul