Biserica din lemn a lui Dragoș Vodă, ”certificatul de naștere al Moldovei”. Cercetătorii Laboratorului de Biometrie Forestieră, Facultatea de Silvicultură – USV, certifică vechimea lemnului din care s-a construit: secolul al XIV-lea. Un nou imbold pentru restaurarea edificiului emblematic pentru istoria Moldovei
O certificare științifică a vechimii, care poate să constituie impulsul cel important pentru salvarea Bisericii din lemn a lui Dragoș Vodă, adusă acum aproape veacuri de Ștefan cel Mare de la Volovăț la Putna, aflată acum într-o stare precară, a venit din partea echipei de cercetători din cadrul Laboratorului de Biometrie Forestieră al Facultății de Silvicultură de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava. Acest laborator, condus de dr. Cătălin Constantin Roibu, șef de lucrări, este acreditat în rândul primelor trei din Europa, dedicat cercetărilor în domeniul dendrocronologiei și anatomiei lemnului.
Un proiect internațional, care și-a propus să facă o reconstituire a climatelor din spațiul carpatic a oferit această oportunitate tinerilor cercetători de la USV, care au primit în responsabilitate analizarea dendrocronologică a lemnului de stejar. Din păduri, din săpături arheologice dar mai ales din clădirile vechi. Și ce clădire mai veche din lemn, măcar indicată de cronicari, ar fi putut să fie alta pentru un astfel de studiu decât biserica din lemn a lui Dragoș Vodă, care își trăiește liniștită veacurile prin care a trecut în cimitirul din Putna, temându-se însă că nu va fi departe ziua în care pereții, grinzile, arcadele micului altar se vor topi și vor intra toate, astfel, în uitare.
Dr. Cătălin Roibu, coordonatorul Laboratorului de Biometrie Forestieră din cadrul Facultății de Silvicultură a Universității „Ștefan cel Mare”, a explicat că din lemnul pereților bisericii lui Dragoș Vodă de la Putna au fost prelevate probe cu un burghiu special, acestea fiind folosite pentru a fi datate dendrocronologic, fiind relevant ultimul inel al arborelui din care a provenit lemnul folosit la construcția bisericii.
”În baza acestor investigații științifice, s-a stabilit cu certitudine că biserica a fost ridicată la sfârșitul veacului al XIV-lea. Vom stabili cu exactitate, pe parcursul cercetărilor în detaliu care vor urma, anul construirii acestui edificiu. Pentru aceasta vom preleva probe de la bârnele din bolta naosului, care au păstrat urme din scoarța arborelui din care au provenit”, a arătat Cătălin Roibu.
Universitarul sucevean a menționat că în acest proiect se va lucra și cu recunoscutul cercetător dr. Hans Linderson de la Universitatea din Lund – Suedia, cel care a realizat o primă datare dendrocronologică a lemnului din care s-a construit biserica de lemn a lui Dragoș Vodă de la Putna, datele rezultate din cercetările acestuia de la începutul anilor 2000 fiind compatibile cu noile cercetări ale echipei de la Facultatea de Silvicultură a USV.
”Bisericuța din lemn din cimitirul bisericii din Putna este într-o stare avansată de degradare și necesită urgent restaurare. Noi propunem ca acest edificiu să fie introdus în Patrimoniul mondial UNESCO, fiindcă reprezintă de fapt certificatul de naștere al Moldovei” a transmis dr. Cătălin Roibu, șeful Laboratorului de Biometrie Forestieră al Facultății de Silvicultură de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava.
Părintele Constantin Croitoru, paroh al Bisericii din Putna, care are în grijă de trei decenii bisericuța din cimitir, cum îi spun cu duioșie sătenii, a umplut mii de foi cu demersuri pentru ca acest monument emblematic pentru începuturile Moldovei, să nu se prăbușească. Până acum nu s-a făcut nimic concret dar s-au obținut promisiuni cu duiumul.
Întrebat de colegii jurnaliști de la forestmania.ro, despre când crede că Biserica din lemn a lui Dragoș Vodă va fi restaurată, părintele Croitoru a răspuns: ”Când o vrea Maica Domnului”.
